Deposedare

Mi se împletesc degetele între ele

și dungile de pe pielea mea coboară în pământ.

Abia pot să-mi mai văd marginile...

Nici nu știu unde mi-au plecat amprentele,

nu le-am spus nici măcar rămas bun,

Portret în oglindă

 

Mă privesc în oglindă.
O întreb, dacă-s eu!
Cea de acolo, e mult mai senină,
Nu oglindeşte ce e în sufletul meu!

Un pumn de vise a mai rămas din noi

Pe pat de ghiocei zâmbeşte-amurgul,

Magnolii dezgolite-ngheaţă-n cupe.

Trudit, se pierde-n umbre demiurgul

Din carnea zării, noaptea franjuri rupe

Suferinţa copiilor

 

Cam pe când apunea soarele

am trecut prin câmpiile unde

aprinde zarea trifoiul roşu

bucătăria. cu îngeri...

 

şi parcă mai ieri intrasem în bucătăria cu îngeri...

maestrul gastronom gătea o salată de tigri

asezonată cu eufraţi

cel venit al doilea, descălecat în pripă