Andrei GutuIubită țară

Un dor de casă mă apasă,
peste casa strămoșească.
Un suflet trist profund vibrează,
ca Duhul Sfânt ce-i pasă,
de țara noastră românească.
 
Ce-ai pățit tu scumpă țară,
că te văd atât de amară.
Oare poporul e de vină
că te privește fără milă.
 
Nu fii tristă țara mea,
eu sunt cu tine și voi lupta,
pentru glorie îmi voi da,
toată puterea mea.

m florianȚara mea

Țara mea rămâne vie
Câtă vreme inima îmi bate!
Plaiuri dragi, de nostalgie,
Ce prin grație ne-au fost date

România vie va rămâne
Pân’ ce tâmpla îmi pulsează
Sânge sfânt în aste vene
Din conștiința-mi trează

Ticăloșii să își ia gândul
A ne distruge vreodată,
Nici în temniță românul
N-a lăsat a sufletului vatră

Coca Popescu 60Prea târziu

O viaţă croită greşit, peticită cu întrebări,
Îşi caută răspunsurile în ziua ce tocmai a trecut.
Nopţi nedormite, frământări
Au murdărit cu gândurile
Până şi aripile îngerilor.
A fost şi treptat vor pieri
Răsturnând calculele astrologice
Şi verbul a fi.
Soarele obosit se sprijină de linia orizontului
cedând printre reproşuri.
Fusul orar toarce ca o pisică leneşă.
Recunoştinţa, iubirea se vor topi în amintiri.
La fel şi legăturile de sânge
Vor deveni uitare într-o zi.

ciuras3Cântec de leagăn

Prunc gingaș, Cel care ești
Lumina, Pâinea și Apa Vieții
Dormi, legănat de holdele îmbelșugate
Prunc gingaș, Cel care ești
Cuvântul, Calea și Adevărul
Dormi, legănat de vița roditoare
Prunc gingaș, Cel care ești
Mielul de jertfă , Mare Preot și Viața
Dormi. legănat de vântul înviorător
Prunc gingaș, al Pururea Fecioarei Fiu ești
Îmbrăcat cu trup de țărână
Dormi, legănat de mucenicesc imn.

IULIA MARIA CIHEREANNoapte senină

Noapte de mai rece,
Vântul nu mai trece
Pe la fereastra mea.
El se temea de vremea rea
Ce se anunța prea repede.
Cerul era întunecat și morocănos
Adesea, luminos.
Stelele și luna nu-și vorbeau,
Ci sufereau după liniștea deplină,
Ce avea să vină peste noaptea senină.