Coperta LIMTrotuarul meu (fragment)

se ia un cub cu un colț spart
se înghesuie înăuntru cîțiva îngerași de pahar
se scutură bine pînă cînd ies cîrtițe galbene
mersul drumurilor pe la lilieci se tapează
cu inimioare de cunoscători
pe o bicicletă de lemn pedalînd găsești ascunse morminte
pe marginile asfaltului

nnMajorare pe criză
 
Guvernanții vor o majoare
Noi, agenții doar o floare
Ei, sunt înfășați cu clor
Noi ne expunem cu... spor.

 
Medici virusați
 
Corona virus este periculos
Dar sistemul corupt e mai jos...
Pălăria să ridicăm omenirii
Fără medici suntem ai... pieirii.

Oameni săraci

Ce oameni săraci, fără vise trăiesc
cu picioarele-nfipte în realul lumesc,
nici nu ştiu cum e când doar iubeşti, doar atât,
fără alte-ntrebări, nici de ce şi nici cât.

Bogăţia ei cred că e când ai ce vrei,
să ai bani cât mai mulţi şi să cumperi cu ei
maşini scumpe, şi vile, şi vacanţe de lux,
să ai conturi ascunse până şi-n Benelux.

Ioana RViaţa

Viaţa este ca un teatru,
Despărţită-n patru acte.
Fir subţire, scurt sau lung.
Viaţa despărţită-n patru,
Ani puţini, care n-ajung.
Să înţelegi rostul trăirii,
Să înţelegi drumul parcurs,
Să înţelegi rostul iubirii,
Viaţa nu e de ajuns.

Florin Golban 2Ne despart 30 de ani. Și cei 60 de centimetri ai blatului mesei la care stăm așezați.
Vorbește rar și apăsat. Își măsoară cuvintele povestindu-mi despre începutul proiectului, cum i-a dat viață, despre x , despre y, așezându-și discret ochelarii cu vârful arătătorului.
Cei 30 de ani, diferența de vârstă, se risipesc în discuția colocvială purtată.
Rămân cei 60 de centimetri ai blatului mesei, acoperiți parțial de o carte și două cești de cafea.