Edi(c)torial

În CUVÂNT există SPERANȚĂ!

În CUVÂNT există SPERANȚĂ!

Gândul realizării unul număr special de revistă închinat în întregime debutanților din acest colț de țară m-a bântuit de multă vreme.
Fac parte din rândul celor care nu și-au uitat începuturile, iar aportul unor nume ca Geo Bogza, Eugen Barbu...

Continuare

Opiniuni

O bibliotecă într-o revis…

O bibliotecă într-o revistă

    Cu o deosebită plăcere am scris de fiecare dată despre revista de cultură și atitudine „Teleormanul cultural”, numind fiecare recenzie „O bibliotecă într-o revistă”, căci pe bună dreptate așa...

Continuare

Cartea zilelor noastre | …

Cartea zilelor noastre | Neliniște la Răsărit

 Pe pământurile vechii Moldove. Reiese clar și trist dintr-un op de Chișinău. Ce spune povestea de iubire a doi tineri dintre Prut și Nistru în timp de război. Supuși de...

Continuare

Doi maramureșeni semnează…

Doi maramureșeni semnează în revista ”Teleormanul cultural”, Anul V, Nr. 1(16) – februarie 2021

Editorialul semnat de Iulian Chivu ”APUD CURAE, DE LIBRI”  face referire la inflația de cărți apărute în ultimii ani, la valoarea lor îndoielnică, la faptul că se procură cărți de...

Continuare

Traditii

Postul Mare începe c…

Telegrama

Postul Mare începe cu Săptămâna Curată - tradiții și obiceiuri, în credința populară

Prima săptămâna după Lăsatul Secului este cunoscută, în calendarul popular, drept Săptămâna Curată, o perioadă...

Continuare

Ce flori să dăruieșt…

Ioana Matei

Ce flori să dăruiești de 8 Martie. Ce trebuie să eviți

Să oferi flori femeilor dragi din viața ta este cel mai frumos gest pe care...

Continuare

8 martie, ziua femei…

Inga Iamandii

8 martie, ziua femeii – o minciună comunistă

Nu putem accepta noi ca femei, care dăm naștere unei noi vieți, ființe iubitoare și...

Continuare

Interviu

Ecouri remanente | Sârma …

Ecouri remanente | Sârma ghimpată dintre noi va cădea numai atunci când ne vom regăsi conștiința națională

Interviu cu poetul NICOLAE DABIJA,
deputat de Chișinău, directorul revistei „Literatura și arta”

-    șapou/ intro –
Eu aș compara efortul intelectualilor basarabeni cu acela al zidarilor de...

Continuare

INTERVIU CU ŞTEFAN AUREL…

INTERVIU  CU ŞTEFAN AUREL DRĂGAN

„Mă extaziez în faţa necuprinsei bucurii a mişcării şi apartenenţei omului la infinit. „

Continuare

Interviu cu Valentina Gea…

Interviu cu Valentina Geambașu

Am cunoscut-o pe doamna Valentina Geambașu (și am început să iubesc versurile dumneaei) cu ocazia participării la Cursul de Televiziune, organizat în cadrul Școlii Populare de Arte și Meserii, Pitești...

Continuare

Posta redactiei

Scrisoare din perioada re…

Scrisoare din perioada renascentistă, sigilată timp de secole, citită de cercetători fără a fi deschisă

În urmă cu mai mult de 600 de ani, cineva a împăturit cu atenție, a sigilat și a trimis o scrisoare care nu a ajuns niciodată la destinatar. Acum, oamenii de știință au „deschis digital”...

Continuare

Rezultatele Concursului d…

Rezultatele Concursului de creație literară „Lumea de mâine”

Primăria Capitalei prin Biblioteca Metropolitană București anunță rezultatele Concursului de creație literară „Lumea de mâine”, organizat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București. Concursul ajuns la a doua ediție face parte din categoria activităţilor...

Continuare

Romanul Vara în care mama…

Romanul Vara în care mama a avut ochii verzi, de Tatiana Țîbuleac, a apărut în germană și poloneză

Romanul Tatianei Țăbuleac Vara în care mama a avut ochii verzi apare în martie în traducere germană și poloneză.  
Ediția germană apare în traducerea scriitorului Ernest Wichner, la Editura Schoffing & Co. Ernest Wichner...

Continuare

Critică literară

Prev Next

Puterea „Florilor iubirii înflorite”

Petronela Apopei

Puterea „Florilor iubirii înflorite”

„Ceea ce nu trăim la timp nu mai trăim niciodată”, spunea Octavian Paler. Nimic mai adevărat, într-o viață cât o clipă...
După un „Furt de iubire” ce s-a dovedit a fi debutul Doinei Pană Chira în lumea plină de gingășie a versului, urmează un nou volum, „Florile iubirii înflorite”, apărut în 2021, la aceeași editură „eCreator” din Baia Mare.
Volumul de față este deosebit prin încărcătura emoțională pe care o transmite, dar și prin faptul că este tradus și adaptat  în limba italiană de prietena autoarei, Veronica Mădălina Radovici.
Într-o viață cât un grăunte de grâu puterea iubirii e covârșitoare... forța a doi formând o sferă e tot ce își poate imagina orice muritor care are suflet în albastrul divin...
E simplu, e greu? Sunt întrebări existențiale fără de care iubirea nu ar ființa, fără de care nimic nu ar exista, căci dacă „dragoste nu am, nimic nu sunt”, spunea Sfântul Apostol Pavel în Epistola I către Corinteni...
Profesor, mamă, iubită de cei din jur, dar mai ales de cel ales, Doina Pană Chira dedică un nou volum iubirii, tema predilectă fiind cununa celui mai mare dar făcut oamenilor...

Continuare

Confesiuni dintr-o „fericire”

Petronela Apopei

Confesiuni dintr-o „fericire”

„Mi-l închipui pe dumnezeu frământând omul” („cu veșmântul albastru argintiu suflecat / aura un pic transpirată / și tălpile goale / adâncindu-se în desăvârșirea lutului / precum olarii sau cărămizarii / îl și văd cântând cu îngerii alături / cu bucurie și speranță”) afirmă Tudor Gheorghe Calotescu în volumul de versuri „Viața nu e o dare de seamă”, apărut în 2021 la Editura „eCreator”, din Baia Mare, un volum care ar trebui să lase imaginația doritorului de lumină să zburde într-o lumină absolută.
    Volumul constituit din două părți: „Dumnezeu își caută Dumnezeul” și „Fericirea de a căuta fericirea” aduce în fața cititorului devoalarea unui suflet de poet aflat într-un moment al confesiunilor.
    Părintele Arsenie Boca spunea că „trăind în iubire, descoperi lumina”, iar după cum se poate observa din titlurile celor două părți constitutive care se află într-o frumoasă și firească interdependență, Iubirea (Dumnezeul) conduce către Fericire. O viață fără iubire mu este viață, căci dacă „dragoste nu am, nimic nu sunt” (Sf. Apostol Pavel).

Continuare

POEZIA MAGIEI, MAGIA POEZIEI

Nicolae Dina

POEZIA MAGIEI, MAGIA POEZIEI

După doi ani de „tăcere editorială”, poeta MIHAELA MARILENA CHIȚAC revine în atenția cititorilor cu un nou volum de versuri, Sub semnul Ursei (Editura eCreator, 2021), ale cărui caracteristici nu se îndepărtează prea mult de stilu-i deja cunoscut, autoarea cultivând „un lirism ce se poate înscrie în mai multe orientări estetice, de la neoromantism la un tradiționalism, de la modernismul interbelic […] la postmodernismul optzecist”, cum afirmam în prefața volumului publicat în anul 2019 (În umbra pajurii) și la care, constatăm acum, se adaugă o preferință pentru ermetism și pentru expresionism, mai ales pentru avangardism, stil în care jocul de cuvinte, imaginația nesecată în crearea unor noi vocabule, adăugate unui (excesiv) limbaj neologic preponderent, joacă rolul principal în reflecțiile unei creatoare preocupate de legende și mituri, de semnificația milenară a unor forme ale artei, de „magia” elementelor primordiale ale corpurilor și fenomenelor naturii, pe care le transfigurează artistic nu numai ca un foarte bun cunoscător al limbii, ci și ca un adevărat fantast, un visător care pune în pagină ideile sale originale despre toate aceste „minuni”, precum și ca unul fantezist, având în vedere bogata imaginație a unei minți adâncite în tainele lumii.

Continuare

Filatelistul suprem

Ică Sălişteanu

Filatelistul  suprem

Oamenii și faptele care i-au marcat sensibilitatea l-au determinat pe FIRIȚĂ CARP să-i și să le consemneze așa cum știe el mai bine, adică scriind despre "timbrele sale", cu migala și ezitarea cu care un filatelist își aranjează timbrele în clasor după reguli impuse de exigența valorii și cea a sentimentului de dragoste puternic manifestat.
Și-a pus sufletul la vedere și a lipit pe el ce i s-a părut că trebuie arătat și a mărturisit, zămislind o carte de căpătâi "Timbre de lipit pe suflet", unde asemenea unui colecționar alege întâmplări, reflexii și prieteni cărora le retușează portretul, scoțând în evidență însușirea dominantă.
Încep prin a comenta "Capră în altă poveste" (care după părerea mea n-are egal nicăieri în lume).
Un om care scrie "Capră în altă poveste" n-are cum să fie normal (la cap) în sensul cel mai frumos al cuvântului.

Continuare

O mână de poezii care mângâie | Violeta Anciu. Migraţia inocenţei. Editura Tribuna, 2021

Ion Toma Ionescu

O mână de poezii care mângâie | Violeta Anciu. Migraţia inocenţei. Editura Tribuna, 2021

compune-te şi descompune-te/ compune şi descompune la nesfârşit/până piesele se fac atât de mici încât/ devin bucle, şiraguri, unghiuri/ afli de ce iubeşti geometria şi compoziţiile/
fără să te întrebi de când sau unde/ compoziţiile te calculează singure şi vin/ până la capăt…pg.62, spre tine.
Am extras aceste versuri din singurul poem ceva mai lung, poem aflat în finalul cărţii, ca o confesiune după un act ce ar fi putut marca sfârşitul, dacă ar fi fost să fie, al unei presupuse inocenţe, urmând să devină cumva cheia unei profesiuni de credinţă. Migraţia inocenţei, evident prea târzie, poate fi luată în consideraţie doar ca o alintare, poeta, suficient de experimentată, expunându-şi înoptările sale rafinate, în spaţiul uşor cosmopolit prin diversitate culturală, dar fără îndoială bine ales, sub auspiciile prestigioasei edituri de la Tribuna.

Continuare

Călător înspre coperta patru

Ică Sălişteanu

Călător înspre coperta patru

Motto :
“ Singurul detaliu care contează între noi
 Este cât timp am pierdut împreună “
 Corneliu O.Rodeanu

Cornel Octavian Rodeanu încearcă aproape exhaustiv să abordeze toate dramele societăţii noastre de acum, pȃnă la năucitoarele-i simţiri personale şi în afara faptului că anunţăm un poet autentic, încercăm după modestele noastre puteri şi priceperi să-i înţelegem versurile cu bucuria de a constata că “fără poezie viaţa e pustiu”.
Îl încearcă dilema şi disperarea bătrȃnilor noştri, cei care au făurit o ţară de vis, pe care ulterior cozile de topor au distrus-o încurajȃnd tinerii buni (dar şi pe cei răi spre a ne face ţara de rȃs) să emigreze şi după priceperea şi calificarea lor să participe la dezvoltarea altor naţiuni, unde îşi trăiesc relativa bunăstare de a mȃnca (cu noduri) chinuiţi de dorul după locurile natale.

Continuare

Din spectacolul vieții – Mihaela Marilena Chițac: „Sub semnul ursei”

Mioara Bahna

Din spectacolul vieții –  Mihaela Marilena Chițac: „Sub semnul ursei”

Între ludic și grav, în poezia semnată de Mihaela Marilena Chițac, perspectiva lirică se focalizează atât asupra celestului, cât și a universului terestru, din care ipostaziază chintesența de imagini definitorii pentru condiția umană și, subordonate ei, tentativele de apropiere de înalt, spațiul predilect fiind cel de la granița celor două tărâmuri, acolo unde se plămădesc și se cizelează, de fapt, visurile și de unde se pot vedea, de asemenea, mai limpede, și dezamăgirile, de care, de obicei, responsabil este făcut destinul, sugerat, în primul rând, în corelații transcendentale („ursita urzire / în codri răsună”), dar și prin trimiteri la inexpugnabilele lui canoane, care îi preocupă pe toți.
Un aspect important al poeziei din volum este că, atât la nivelul construcției, al prozodiei, cât și al imagisticii, se îmbină osmotic tradiționalul și modernul, ca în „ROCK&ROLL”, de pildă: „licăriri în cerul minții / prin obloanele uzate / stelele-și arată dinții / aruncând jeturi de laser / rânjete, harpii rujate / se grăbesc să mă înhațe //fâlfâie o vâlvătaie  / își ia zborul peste case /traversând evul nevolnic / ornicul trage cu arcul / ritmice bătăi din aripi / relansează rock&roll-ul”.

Continuare

 

Poezie

Prev Next

Poezii de Ala Marandich

Ala Marandich

Poezii de Ala Marandich

La umbra unei păpădii

       Pe un fir de păpădie
Îmbrăcat-n albă ie
Voi ghici de vei veni
Seara, noaptea, în zori de zi.

Am să zbor pe-o păpădie
Având aripi lungi de ie
Să te caut să te chem
Să te-adun în moale ghem.

Continuare

Poezii de Vlad Babiciu

Vlad Babiciu

Poezii de Vlad Babiciu

Marea albastră

Privesc în zare pe mări,în depărtări
O splendidă aură boreală în zări
Aud pașii linii ai nisipului fin
Catifelează tălpile arse de arșița verii
Muzica corală în sălbăticia mării
Îmi joacă imaginea unei nobleți pământești,
ai reginei mărilor,
soarele intersectează valul mării cuprins de strălucirea adâncului mării

Continuare

Poezii de Cristian Ovidiu Dinica

Cristian Ovidiu Dinica

Poezii de Cristian Ovidiu Dinica

dacă,

aș fi putut spune
brațele ei cuprind pământul,
așa cum uneori strâng la piept
florile, cerul sau păsările
le udă cu lacrimi,
tăcere sa se ascunde pentru
ai umple inima cu nevinovată iubire,
din iubirea sa nu se pleacă
exită totdeauna dimineți
binecuvântate,
aș fi putut spune dacă, ea ar fi existat.

Continuare

Poezii de Mirela Rusu

Mirela Rusu

Poezii de Mirela Rusu

ABOI AU CLAIR DE LUNE

Écoute le chant progressif du chien d’Ararat,
le vent du désert qui dessine la fausse porte de Dogon!
Fixe ton regard sur
la rage du lion
et non pas
les rayures de nos zèbres sur mon corps guerrier!
Avale la douleur des blessures,
suit l’eau des puits en fuite,
les mystères de nos dieux qui s’éloignent

Continuare

Poezii de Nadia Prigoană

Nadia Prigoană

Poezii de Nadia Prigoană

Venirea primăverii

Prins printre nămeţi de gânduri
Şi nelinişti troienite
Aşteptam cu nerăbdare
Zile calde, liniştite.

Alungând frigul şi neaua
Luna lui prier mi-aduce
Cer senin şi noi speranţe
Dispărând a iernii cruce.

Continuare

 

Proză

Prev Next

Dialog nocturn sau de ce întârzie Moș Ene

Maria Ivanov

Dialog nocturn sau de ce întârzie Moș Ene

Într-una din nopțile călduroase de primăvară (în sfârșit călduroase!) ale anului curent, când orologiul anunța că se face ora 1 AM, doi neuroni, înarmați cu un bol de floricele de porumb, erau încă antrenați într-o discuție care nu permitea gazdei să se avânte în minunatul și de o zi așteptatul, și mult doritul, și mult iubitul somn de frumusețe (demult întârziat), făcându-l martorul acestor conversații năucitoare...
- (Neuronul 1, melancolic, băgând o floricică în gură) Necunoscutul...
- (Neuronul 2, mirat, rugumând, la rându-i, o floricică) Necunoscutul?
- (Neuronul 1, curios) Ți-e frică de el? De necunoscut, de obscuritate, de noutate?
- (Neuronul 2, meditativ) Nu m-am gândit vreodată...

Continuare

Nunta: între ieri și azi sau despre cum și-au câștigat cutumele hegemonia

Maria IVANOV

Nunta: între ieri și azi sau despre cum și-au câștigat cutumele hegemonia

07.07.2020. Republica Moldova. Orașul Sărbătorilor. Sunt venită în inspecție în incinta Nunții. N-am mai dat pe aici de 7 ani. Șefa comisiei a primit o reclamație, prin care i se comunică faptul că riturile au cam luat-o razna. Unele, căzute în infernul beției, refuză să se mai prezinte la manifestare, altele își atribuie comportamente insolite. Mișcată de frica de a nu pierde, fără cale de întoarcere, specificul nunților, șefa m-a delegat să refac, pe cât posibil, echilibrul universal. Știe că sunt meticuloasă și că pot fi foarte severă când vine vorba de o cauză atât de nobilă cum este nunta.
Sunt la etajul 3, cabinetul 360. Pe bancă – o față de masă de un alb imaculat, o vază verde, în vază – un buchețel de flori (crizanteme, evident, n-au uitat că-s preferatele mele, se simt cu musca pe căciulă, eh…), printre flori – o gâză. Aștept. Eu și gâza… Așteptăm. De regulă, i-ar sta bine inspectorului să se lase așteptat, dar… aștept. Cer iertare, așteptăm (eu și gâza!).

Continuare

Iubire pe muchie de creion

Maria IVANOV

Iubire pe muchie de creion

Duminică. Soarele-și alintă razele prin crengile copacilor. Păsările încântă auzul prin ciripitul lor de sărbătoare. Firele de iarbă parcă se iau la întrecere între ele. Miroase a primăvară!
Francesco, un tânăr pictor, adulmeca din ochi grădina, în căutarea inspirației. Deodată, zări o păpădie ce se clătina ușor, încercând să opună rezistență zefirului care ar fi putut s-o despartă de podoaba sa capelară. Cu toate că nu păpădia era cea care încununa misterul grădinii, pictorul nu-și putea rupe privirea de la ea. Dorința de a o picta se aprinse-n sufletul său. Se întoarse hotărât spre masa de lucru, luă creionul de după ureche și începu a picta cu aviditate.
- Doamne, e minunată!, zise pictorul, văzându-și desenul încheiat.
În adâncurile verzi ale ochilor săi licărea o mândrie tainică. Își puse pălăria pe cap și plecă. Creionul a rămas, însă, pe masă, alături de acea păpădie insolită. O vedea, era de-o frumusețe răpitoare, era de-a dreptul ademenitoare. Nu-i venea a crede că el, un simplu creion, a dat viață acestei măreții.

Continuare

AMINTIRI CU MESTECENI

Roxelana Radu

AMINTIRI CU MESTECENI

Motto: "...fiindcă unde nu-i poveste/ lume nu-i și om nu este...!" (Adrian Păunescu)
 
A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi, nu s-ar povesti...a fost o toamnă de miere, aur și lumină. Și un ținut cu piscuri semețe îmbrățișate de obcine molcome, cu primăveri repezi și Sara pe deal, cu viața aspră și oamenii blânzi, cu țipătul vieții izbucnit din verdele ierbii și plânsetul ultim jelit din recele goarnelor, cu ierni geroase și credință fierbinte.  I se spunea Țara de Sus. Sau Bucovina. Sau Țara de fagi. Sau Arboroasa. Sau Ținutul mânăstirilor...
***
Parcarea de lângă mânăstirea Voroneț era goală. Brumar cel neguros așternuse liniștea și pustiul peste toată firea.  Afară era frig și calm, nu se zărea țipenie de om, doar fumurile caselor și mirosul de frunze arse mai dădeau semn de viață pe pământ. Radu mă ținea strâns de mână, era  emoționat, urma să vizităm mânăstirea. Își dorise mult să venim aici, să o revedem, ca pe o re-întoarcere la începuturi.
De nicăieri apăru dintr-o dată un câine, venise din depărtare, alerga fericit, ca și cum ar fi văzut pe cineva drag.

Continuare

ACASĂ LA DACII LIBERI

Roxelana Radu

ACASĂ LA DACII LIBERI

Motto: Lele de la Orăștie/ Cu catrință și cu ie/ Și ce maică-ai mai avut/ De-așa mândră te-o făcut.

    "...Mno, așa să știți, că am trăit vremuri grele, era grea viața sub comuniști, nu aveam de nici unele, eram săraci, condițiile de muncă erau grele...iar acum, în anii bătrâneții suntem bolnavi, uite vin să iau apă de-aici de la izvorul ăsta, că-i bună pentru tăt felul de boli și beteșuguri...! Apăi mereți cu bine și s-aveți bună înțelegere și sănătate!"
    Bătrâna care ne vorbește așa de frumos se odihnește pe-o bancă, lângă izvorul despre care spune că are puteri tămăduitoare. Nu știu cum și de unde a apărut, suntem lângă vestitul lac cu nuferi din Arboretumul din Simeria, admiram florile de nenufar (vorba poetului) când ne-a apărut brusc în fața ochilor și a legat o conversație. Ne-a povestit despre viața grea din vremea comunismului, despre cum s-a distrus tot în Simeria după '90 și, de la înălțimea vârstei sale, ne-a dat tot felul de sfaturi bune, pe care nu le-am uitat nici până astăzi.

Continuare

 

Teatru

Prev Next

MELON sau CAPETE DE FEMEI

Marian Ilea

MELON sau CAPETE DE FEMEI

(piesă de teatru în două acte)

Decorul

Cârciuma „La Dudinski”: scaune, sticle de băutură pe mesele de tablă verzi, într-un colţ două mese lipite, cu farfurioare pline de fursecuri. E parastasul sculptorului în piatră Melon. Acţiunea se petrece către seară, când cei invitaţi, venind de la cimitir, intră în cârciumă. Se aşează. Se ridică. Povestesc despre răposat. Domnul Dudinski îmbrăcat în hainele de lucru e la barul din dreapta, va servi la mese. Ceilalţi îmbrăcaţi în costume. Irina (fosta iubită a sculptorului) îmbrăcată în fustă neagră, cămaşă neagră, pantofi negri şi sacou negru.

Continuare

CRUCIADA ELEVILOR

Roxana Galan

CRUCIADA ELEVILOR

PIESĂ ÎNTR-UN ACT ȘI TREI SCENE

PERSONAJE

 1. PAVEL-liderul
 2. PETRU- teologul
 3. ADAM -autorul
 4. EVA    - autoarea

 5. MARIA- viața-Fecioara Maria
 6. MAGDALENA- speranța
 7. ILEANA- îngerița
 8. PROFESOARA- diriginta clasei
 9. LUNA- imaginația
10. MARA- moartea
11. KLARA- ispita-șarpele

Continuare

Gustând din măr

Ana-Cristina Popescu

Gustând din măr

Piesă într-un act

 

Personajele: P1, P2, Litră și Zamă.

Decorul: O peșteră care inițial este confundată cu un tunel.

(Este semiîntuneric.)

P1: Ne-am rătăcit.

Continuare

 

Eseistică

Prev Next

Personalitățile neamului: Paul Goma – un model de conștiință națională

Ala Marandici

Personalitățile neamului: Paul Goma – un model de conștiință națională

Copilăria noastră cea de toate - din calidor. De-acolo, de atunci – acum şi-n vecii - toatele prin el s-au făcut (din câte s-au). Iar dintre toate, cea mai dulce fiind copilăria.
(Paul Goma  Din calidor)

 Paul Goma n-a cunoscut bucuria întoarcerii acasă, la Ithaka. Visa să revină la Mana natală.(Mihai Cimpoi)
Virusul Covid-19 ne-a schimbat destinele tuturor, dar mai ales a comunității educaționale, când ne-am lovit, fără precedent de predarea altfel. Ca niciodată am conștientizat cât de imperioasă este tema curriculară Personalitățile neamului .Din păcate, virusul, tăcut, ne văduvește de personalități culturale și literare. De un an suntem vădiviți de trecerea în neființă a scriitorului Paul Goma, născut la 2 octombrie 1935 și decedat în urma constatării infectării cu virusul ucigaș la 25 martie, 2020. Este fiul învățătorilor, care au ridicat cu propriile mâini școala din satul Mana, Orhei  împreună cu oamenii din sat, școala care avea într-o latură locuința învățătorilor cu celebrul calidor (coridor, galerie), evocat în romanele autobiografice ale lui Paul Goma.

Continuare

Tezeu, eroul atenian care l-a învins pe Minotaur

Gabriela Alexandru

Tezeu, eroul atenian care l-a învins pe Minotaur

În lumea greacă antică, mitul funcționa ca o metodă de înregistrare a istoriei. În timp ce astăzi cuvântul „mit” este aproape sinonim cu „ficțiune”, în antichitate, mitul era o realitate alternativă. Astfel, ascensiunea lui Tezeu ca erou național al Atenei, evidentă în arta ateniană, a fost rezultatul unei evoluții istorice și politice.
Mitul din jurul lui Tezeu sugerează că a trăit în epoca târzie a bronzului, probabil cu o generație înainte de eroii homerici ai războiului troian. Cele mai vechi referiri provin din Iliada și Odiseea, epopeea homerică de la începutul secolului al VIII-lea î.Hr. Cea mai importantă realizare a lui Tezeu a fost Synoikismos, unificarea celor doisprezece deme sau așezări locale din Attica, în entitatea politică și economică care a devenit Atena.
Viața lui Tezeu poate fi împărțită în două perioade distincte, ca tânăr și ca rege al Atenei. Egeu, regele Atenei, și zeul mării, Poseidon, s-au culcat cu mama lui Tezeu, Aithra, în aceeași noapte. Din acest motiv, Tezeu avea atât descendență divină, cât și regală.

Continuare

Scriitorul Mihai Horga și cea de-a șaptea carte a sa, un savuros Amalgam de cugetări

George PETROVAI

Scriitorul Mihai Horga și cea de-a șaptea carte a sa, un savuros Amalgam de cugetări

    Cu domnul Mihai Horga ne știm de ani și ani prin intermediul internetului (ăsta-i unul din indiscutabilele foloase cu care oamenii rezonabili se aleg de pe urma acestei făcături aidoma unui drog). Lucrurile s-au petrecut în felul următor: deschizând un site cu care colaboram, la „Comentarii” am dat peste câteva cuvinte elogioase la adresa mea, plus un număr de telefon la care eram rugat de Mihai Horga să sun. Așa am ajuns să stabilim și o legătură telefonică pe lângă cea internautică...
    Ei bine, până acu vreo câteva zile eu știam/presupuneam că domnia sa este numai un bun și consecvent poet, prin consecvență înțelegând nu doar remarcabila sa loialitate față de rimă și -  într-o oarecare măsură - față de metru clasic, ci și inevitabilele ciocniri (firește, urmate de nepublicarea sa) cu acei redactori șefi care, dintr-un ridicol și contraproductiv snobism, se dau în vânt după aproape toate fioroșeniile moderniste și postmoderniste (ce naiba este o asemenea  dihanie?!), unde totul e cu putință, inclusiv torturarea iraționalului agramat, dar nimic nu aspiră la sublim. Spun asta (și) pentru că în anul 2018 am scris câteva cuvinte despre volumul său de poezii Crepuscul...

Continuare