Edi(c)torial

Minciună în CV și atac sub centură împot…

Minciună în CV și atac sub centură împotriva ECREATOR

În data de 25 februarie 2024 am semnalat faptul – pe Facebook – că (a)numita Iulia – Florentina Paciurea a publicat, în antologia „Fior de argint” - recent apărută la Editura „Contraste culturale” din Giurgiu, coordinator Izabela Tănasă – un...

Continuare

Opiniuni

Eveniment cultural | Uria…

Eveniment cultural | Urian, la Pitești

  La origine timișorean, astăzi bucureștean, acesta l-a evocat, în principal, pe Alexandru Paleologu. Trecut, cu consecințe nefaste, prin gulagu` românesc. Se știe că plebea bolșevică avea o satisfacție anormală...

Continuare

Nepacea – efectul dizarmo…

Nepacea – efectul dizarmoniei lăuntrice a omului

Cu mii de ani în urmă, Socrate punea bazele gândirii antropocentrice prin celebrul său „Gnothi seauton” (Cunoaște-te pe tine însuți), convins fiind că numai cunoscându-și sinele, omul are posibilitatea să...

Continuare

Descurcăreții și-a lor ce…

Descurcăreții și-a lor ceată

    Tare plângăcioși au ajuns românii. Îndeosebi de la Decembriadă încoace, de când toate s-au dus pe sfârlă și de muncitori și țărani nu mai are nimeni trebuință după ce...

Continuare

Traditii

Sacrificarea mielulu…

Vasilie Aurelian Alin

Sacrificarea mielului de Paște

Biserica învață un lucru cât se poate de adevărat atunci când spune că, în cazul...

Continuare

Obiceiuri de naștere…

MARIA MIRELA PODUŢ

Obiceiuri de naștere din Lăpuș

Nu era voie să ieie femeia gravidă în poală poame, nu era voie să pui...

Continuare

Timpul mitic în cult…

Stefan Maris

Timpul mitic în cultura tradițională

          Cultura tradițională românească cuprinde folclorul, arta populară, obiceiurile și ceremonialul...

Continuare

Interviu

Interviu cu Pavel Șușară

Interviu cu Pavel Șușară

Liliana Popa: cultura europeană s-a manifestat ca un tot uneori în pofida orientărilor religioase, care este logica terțíului inclus ?

Pavel Șușară:In pofida faptului că o percepție idividualizatoare a...

Continuare

Interviu cu Manuela Cerna…

Interviu cu Manuela Cernat

Liliana Popa: Scenaristul și regizorul Dan Pița, cel care a studia 5 ani de zile Regia de Film la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografia "Ion Luca Caragiale" (IATC) din...

Continuare

Parcurgem vremuri impropr…

Parcurgem vremuri improprii visului, eleganței, modestiei și frumuseții sufletești

   1. Pentru că numele noastre s-au intersectat de multe ori în paginile unor reviste literare și ținând cont de faptul că facem parte din aceeași generație de...

Continuare

Posta redactiei

Prezentarea „Israelul și …

Prezentarea „Israelul și Algoritmul Holocaustului” susținută de prof. Jean Jacques Askenasy la sediul ICR Tel Aviv

Echipa Institutului Cultural Român de la Tel Aviv, în colaborare cu Editura Saga din Israel, are plăcerea să vă invite la prezentarea intitulată „Israelul și Algoritmul Holocaustului” susţinută de prof. dr. neurolog Jean Jacques Askenasy...

Continuare

Avram Iancu, bibliotecaru…

Avram Iancu, bibliotecarul, îl va onora, în acest an, pe Avram Iancu, eroul național,  într-un mod personal și unic

Avram Iancu, bibliotecarul şi sportivul de anduranţă din Petroşani, a lansat, și la București, la sfârșitul săptămânii trecute, cartea „PROVOCAREA RINULUI”.
El a ales să își lanseze oficial volumul, ÎN PREMIERĂ ȘI ÎN EXCLUSIVITATE...

Continuare

Invitatie LA CONCURSUL - …

Invitatie LA CONCURSUL - GALA ARTELOR editia a 5-a

Asa cum știți, in fiecare an in preajma ZILEI LIMBII  ROMANE ( 31 AU 2024) are loc evenimentul  si concursul GALA ARTELOR.
Gala Artelor reprezinta in fapt  aniversarea  revistei TIPARITE  Poezii pentru sufletul meu, revista ...

Continuare

Critică literară

Prev Next

Autoarea cu Aripi de Înger

Johnny Ciatloș-Deak

Autoarea cu Aripi de Înger

De fiecare dată când am în față o carte nouă semnată de talentata scriitoare Aurelia Rînjea, știu că va fi o experiență unică și mă bucur de fiecare moment de lectură. Dacă m-ați întreba ce caracteristică anume m-a impresionat până acum în tot ce am citit în creațiile doamnei Aurelia Rînjea, aș spune simplu și răspicat: capacitatea de a transmite iubirea pentru oameni și lume! Iar acest lucru este evident în absolut tot ce am citit până în prezent și credeți-mă că am citit multe cărți ale autoarei!
Distinsa scriitoare Aurelia Rînjea ne surprinde din nou cu o nouă publicație  deosebită, de această dată cu o carte pentru copii, ALEXIA ŞI ȊNGERAŞUL, a doua carte de acest gen, dedicată nepoatei sale iubite, Alexia.
Tema copilăriei nu este ceva nou pentru autoarea Aurelia Rînjea, aceasta abordând-o de nenumărate ori și în poeziile sale, chiar pot spune fără să mă tem că greșesc că este una dintre temele sale preferate și care pare să i se plieze pe suflet precum o mănușă.

Continuare

Tărâmul fermecat al copilăriei

Mihaela CD

Tărâmul fermecat al copilăriei

Surâs candid- Titina Nica Țene

Sub îndrumarea doamnei Voichița Vereș, director al  editurii Napoca Nova, în anul  2022, în România, la Cluj Napoca, este publicat un nou volum de versuri  ce poartă semnătura binecunoscutei autoare Titina Nica Țene, cu titlul: ’’Surâs candid’’ o  antologie de autor‚ în care sunt cuprinse poezii îndrăgite, selectate  din volumele: ’’Bucuria lucrurilor simple’’ (editura Ion Creanga ,1989), ’’Recreația grădinii’’ (Editura Porto-Franco, Galați 1997) și ’’Anotimpurile Jocului’’ (Editura Nico, Târgu Mureș 2011).
Antologia de autor ’’Surâs candid’’ este o culegere de versuri închinate copilăriei, pe care talentata autoare le-a scris de-a lungul anilor, care se adresează copiilor și adulților care doresc să pășească pe acel tărâm fermecat al gingășiei, inocenței și purității. În fond copilăria e o taină a viitorului, așa cum ne spunea marele poet basarabean Grigore Vieru:’’Copilăria e taina dezvăluirii viitorului’’. – (Grigore Vieru)
În această antologie, pe lângă minunatele poezii, vom găsi de asemenea și câteva ’’Extrase din operă’’, precum și ’’Referințe critice (selectiv)’’ și un ’’Curriculum vitae’’ al distinsei scriitoare.

Continuare

RACOLAREA | Spectacol-lectură cu piesa lui Candid Dumitru Stoica

Coca Popescu

RACOLAREA | Spectacol-lectură cu piesa lui Candid Dumitru Stoica

Despre Candid Dumitru Stoica, numai cuvinte de laudă, actor, scriitor, dramaturg, scenarist, trecând peste faptul că este şi un prieten devotat. Aşa şi-a dobândit admiraţia pentru tot ce creează încă, la cei aproape 89 de ani. Mereu cu glumele la rever şi zâmbetul ştrengăresc pe buze, este omul lângă care nu te poţi plictisi, iar după primele fraze rostite de el te declari iremediabil cel mai înfocat fan.
 Pe data de 20 martie ac., am fost invitaţi de această dată la sala AGIR, unde Candid Dumitru Stoica a avut cea de-a doua prezentare a piesei-lectură RACOLAREA, am fost impresionată citind distribuţia nume grele ale scenei, dar şi tinere talente; aici aş sublinia pe distinsa domnişoară Cristina Constantinescu, Cristian Simion, Petronela Purima și Andrei Necula. Despre Florentina Tănase şi Doina Ghiţescu numai cuvinte alese, dar să nu vitregesc şi restul staff-ului, Cristina Cîrcei, Petre Moraru, Nicolae Botezatu și Costel Torje, toţi actori onorând cu prezenţa şi prestaţia domniilor lor sala de spectacol. Undeva in spatele tuturor spectatorilor, discret, așezat pe un scaun, actorul Nae Alexandru,  absorbit de subiectul piesei supervizează spectacolul savurând parcă fiecare replică a colegilor actori, aflați pe scena AGIR.

Continuare

Solia adevărului istoric

Mihaela CD

Solia adevărului istoric

Al Florin Țene -TRĂDAREA LA ROMÂNI

Aflat la venerabilă vârstă de 82 de ani Președintele Ligii Scriitorilor Români AL FLORIN ŢENE, un scriitor extrem de prolific cu peste 100 de cărți  personale publicate și dotat cu o vivacitate literară uimitoare, începe anul 2024 în forță publicând o carte-eseu cu un titlu  interesant: Trădarea la români
Apărută la editura Napoca Star din Cluj Napoca, România, în anul 2024, cartea-eseu începe cu trei motto-uri care se completează unul pe celălalt într-o piramidă a trădării  pornind  de la sensul bine împământenit al trădării aleșilor față de popor și ajungând la trădarea față de tine însuți  cu sprijinul  fățărniciei. „Un popor care alege politicieni corupți, impostori, hoți și trădători nu este victimă, ci complice.” (George Orwell)„Nu există trădare mai mare decât trădarea față de tine însuți.” (William Shakespeare)„Trădarea s-a sprijinit întotdeauna pe ruda ei umilă, fățărnicia.” (Stefan Zweig)
Înainte de a intra în subiectul propriu zis al cărții, aș dori să subliniez faptul că scriitorul, poetul, jurnalistul, filozoful, istoricul și criticul literar  Al Florin Țene și-a dedicat  întreaga  viață literaturii  și culturii  române, fiind caracterizat de o  mare demnitate și verticalitate, neacceptând compromisuri  și preferând să plece din Uniunea Scriitorilor decât să fie...

Continuare

Iubirea pentru lumesc, regăsită în simbolul cifrelor și al credinței în Dumnezeu

Gabriela Dimitriu

Iubirea pentru lumesc, regăsită în simbolul cifrelor și al credinței în Dumnezeu

Referințe critice pentru cartea: ”De 10 ori șapte”, scrisă de Ana Vecerdea Ardelean

Poeta și prozatoarea Ana Vecerdea Ardelean, mi-a atras interesul pentru lectură, folosind un titlu inedit pentru cartea: ”De 10 ori șapte”, apărută la Editura eCreator în anul 2024, condusă de domnul Ioan Romeo Roșiianu.
Mi-am pus întrebarea: de ce acest titlu? Ce reprezintă aceste cifre pentru poeta Ana Vecerdea Ardelean? Răspunsul și-a înfiripat prezența în mintea mea, după parcurgerea confesiunilor autoarei. Am înțeles imediat, că acest volum de versuri presărat cu proză scurtă, a fost scris cu ocazia împlinirii vârstei de șaptezeci de ani(70=7X10), dar și pentru a parafa un semicentenar de la absolvirea Liceului Pedagogic de Învățători, Sibiu(1974). Ana Vecerdea Ardelean a onorat profesia de învățător timp de patruzeci de ani, perioadă în care sute de copii au fost îndrumați cu dragoste și pricepere de acest minunat dascăl, spre descoperirea tainelor lumii... De altfel, însăși Ana Vecerdea Ardelean, explică semnificația acestui titlu spre finalul cărții (folosind o logică asemănătoare cu a mea).

Continuare

MARINELA BELU-CAPŞA | (B)ARCA IDEILOR

Victor Rusu

MARINELA BELU-CAPŞA | (B)ARCA IDEILOR

Graţie reţelelor de socializare, care mi-au adus frecvent în priviri numele său, am intrat în posesia unor informaţii suficiente pentru întocmirea unei fişe biobliografice a scriitoarei, omului de cultură, TV, presă, învăţământ şi animatoare cultural-artistică de excepţie, Marinela Belu-Capşa.
    Autoarea are de pe acum o consistentă, impresionantă bibliografie: patru volume de versuri, unul de proză scurtă, editoare, coordonatoare şi prefaţatoare a numeroase antologii literare şi de specialitate, în cuprinsul cărora şi-a inclus şi sute de creaţii literare şi contribuţii ştiinţifice, la care se adaugă alte sute de semnături în presa cultural-artistică.
    Managerul cultural cu totul remarcabil, editorul, poetul, eseistul, criticul şi istoricul literar, Ion Romeo Roşianu, la volumul de dată recentă, tipărit la cunoscuta şi apreciata lui editură „eCreator”, în colecţia de amplă cuprindere „POESIS”, îi face dar de suflet autoarei o pertinentă, judicioasă, convingător argumentată postfaţă, ale cărei aserţiuni critice, asumându-le, în bună măsură, nu avem cum să nu le semnalăm din onestitate profesională.

Continuare

IN MEMORIAM - LAZĂR LĂDARIU, AJUNS LUMINĂ DEASUPRA ...

Valentin Lupea

IN MEMORIAM - LAZĂR LĂDARIU, AJUNS LUMINĂ DEASUPRA ...

         "Într-o zi eu am să plec într-acolo, / am să plec negreşit, / cu iubirea aproapelui în geamantane; // (...). // Într-o zi şi eu am să plec într-acolo / să culeg ceasuri din copaci muribunzi, / o curgere moale / peste greşelile noastre; // (...) // în lutul cel mai hulit, / pentru a câta fugă-i / piciorul meu pregătit"(ÎNTR-O ZI ṢI EU AM SĂ PLEC ÎNTR-ACOLO).
          Da. Sigur că da! Poetul, prozatorul, jurnalistul, omul de cultură şi politicianul (de două ori deputat în Parlamentul României), aşa cum a venit pe această lume într-o zi din luna martie, 25 martie 1939, a plecat "într-acolo" tot într-o zi, 1 ianuarie 2019, cu cinci ani în urmă, să culeagă "... ceasuri din copaci muribunzi, /(...) / lângă far...", acolo unde, în tihnă îşi va putea "... sorbi ceaiul"(ÎNTR-O ZI ŞI EU AM SĂ PLEC ÎNTR-ACOLO).
          Născut la 25 martie 1939 în satul Idicel, comuna Brâncoveneşti, județul Mureş, absolvent al Facultății de Filologie a Universității Babeş - Bolyai din Cluj - Napoca, fost asistent universitar, fost redactor la ziarul județean STEAUA ROŞIE şi redactor şef la CUVÂNTUL LIBER, a publicat peste 10.000 de articole, colaborând cu grupaje şi pagini...

Continuare

 

Poezie

Prev Next

Poezii de Dora DĂRĂBUȘ

Dora DĂRĂBUȘ

Poezii de Dora DĂRĂBUȘ

Iarna in (ano)timpul primăverii

Este primăvara…si totuși ninge frumos cu fulgi mari, maiestuoși; stau si admir dansul lor, minunându-mă de sublimele mișcări fine ale fulgilor de nea; respir aerul iernatic si totuși primăvăratic; m-a cuprins o stare cathartica pe care îmi doresc sa o simțiți cu toții...

Ninsoarea tăcu

Si ninsoarea înceta, inserarea se lăsa , omenirea se calma iar întunericul se puse a domni peste așezări...Totul este liniștit, omenirea întreaga relaxata alături de familii, primăvara își reintra in drepturi hotărâta sa învingă crunta si lunga iarna, ceea ce se si petrece. Prin urmare, vine primăvara asternandu-si...

Continuare

Poezii de Adriana Apostol

Adriana Apostol

Poezii de Adriana Apostol

JOC DE PETALE

În jocul de petale
mă las condusă,
cu tălpile goale.

Vreau să aflu
dacă dragostea moare,
ori este doar
o stare de visare.

Poate s-a ascuns
după inima ta
în formă de soare.

Continuare

Poezii de Mariana Kiss

Mariana Kiss

Poezii de Mariana Kiss

sărutul așteptării

primăvara și-a deschis ochii de jad
într-o duminică încununată
de razele soarelui

parfumul petalelor pictate
de artistul naturii
în culorile curcubeului
te atrage în transa visului

păsările își cânta trilurile
scrise pe portativele cerului

Continuare

Poezii de Ștefan Aurel Drăgan

Ștefan Aurel Drăgan

Poezii de Ștefan Aurel Drăgan

VEȘNICUL OM

Nestingherit sunetul rătăcește prin lume,
la orice obstacol ce cutează să se plimbe
pe nenumăratele lumii căi le pune un nume,
un semn pune la orice mișcare,
un cod așează în cale la orice întâmplare,
c hiar atunci când bezna peste chipuri s-a-ncercat
și se-ncumetă să le alunge,
când nevăzuta durere peste tihnă scoboară,
când necurmata bucurie dansează pe nesfârșita cale.

Pe al vieții scut sunetul și cuvântul se prind în horă:
un dans nesfârșit
ce nimeni nu știe când se gată și când a-nceput.

Continuare

Poezii de Mircea D. Dumitrescu

Mircea D. Dumitrescu

Poezii de Mircea D. Dumitrescu

INIMĂ FĂRĂ VÂRSTĂ

Mi-e nefiresc de dor de tine,
Nici nu știu sincer ce-i cu mine,
Un sentiment așa cavaleresc,
E semn probabil că... întineresc !

Atâția ani de clipe netrăite,
Iluzii seci sau poate fericite,
Iubirea ce ne ține împreună,
Mă simt vegheat de-o dulce zână bună !

Mi-e nefiresc de dor de tine,
Nici nu știu sigur dacă este bine,
Un sentiment atât de omenesc,
Doar lângă tine vreau să îmbătrânesc !

Continuare

 

Proză

Prev Next

LA BANCĂ

Mircea D. Dumitrescu

LA BANCĂ

          Primăvara parcă sosise mai devreme în luna... decembrie, în frumosul și cochetul municipiu Fetești, situat pe malul Brațului Borcea al Dunării milenare.
           Mitică, un dandy trecut de prima tinerețe se plimba gânditor pe trotuarul care mărginea Parcul Mare de strada Călărași, principala arteră de circulație a localității. Era afundat în gânduri, care se refereau în principal la cum să-și asigure o prezență cât mai strălucitoare în viața mondenă a orașului și a persoanelor mai ales de sex femin din acesta, cu cheltuieli cât mai... concentrate, vizibile și mai profitabile, de preferat însă ca acestea să nu fie făcute din buzunarul propriu. Muncise, cu mari pauze, vreo șaisprezece ani adunați de pe ici și de pe colo, motiv pentru care era beneficiarul unei pensii minime, pe măsura pseudo eforturilor depuse de el, în vederea completării doar a câtorva rubrici din desueta dar atât de utila Carte de Muncă personală. Mai dădea o roată, din când în când, pe la niște amici pescari, de unde lua peștele cu un preț și îl revindea la diferite cunoștiințe cu un adaos comercial personal, a cărui mărime varia în funcție de calitatea și funcția cumpărătorului.

Continuare

Râsul citadin

Liliana Gabroveanu

Râsul citadin

Între dealurile împădurite se mai zăreau câteva case răzleţe. Formau o extindere forţată a micului oraş, ca urmare a construirii combinatului.
De câţiva ani, zona încremenise, ca şi uzina. Mândria urbei dispăruse, din colosul industrial rămânând doar un schelet hidos de beton şi metal ruginit.
Localitatea, plină de viaţă datorită industrializării ceauşiste, rămăsese pustie, mai ales la periferii. Cei rămaşi să locuiască în zonă se târau de la o lună la alta. Noroc cu ajutoarele sociale. Bătrânii mai cârcoteau.
- Ehei, moş Ghiţă, fă bine şi nu ne mai judeca! Matale ai avut serviciu, ca toată lumea din oraş! Erai dus cu duba la secţie dacă stăteai degeaba! Te declarau parazit social care suge sângele poporului, ai uitat? Acuma e altfel! Nimic nu mai merge, totul e mort. Zi, bogdaproste, că ai pensie, că noi nici atât n-o să avem!
- Eu am muncit pentru pensie! Ce, ca voi? Care staţi la crâşmă toată ziua?

Continuare

Movila de nisip

Liliana Gabroveanu

Movila de nisip

- Sunteţi gata? Artiştilor!
Vasile e nervos. Ca de obicei, înainte de a porni la drum. Ar vrea ca toată lumea să se mişte conform graficului, millitary style.
Fiecare plecare este un prilej de tevatură infernală, liste peste liste apoi lucruri puse în genţi şi valize, după cum se nimeresc.
Desigur, ulterior, majoritatea se dovedesc a fi inutile. Şi exact ce ar trebui sa fie, lipseşte. Artiştii... deh, tot artişti!
La sfârşitul pregătirilor, maşina arată de parcă toată familia s-ar muta în mare grabă, de frica vreunui cataclism, anunţat în ultima clipă. Iar la întoarcere, pare că lucrurile numeroase s-au mai înmulţit. Normal, cum să pleci în concediu fără să nu cumperi ceva? O amintire sau vreo târguiala profitabilă de la reduceri.
Maria, care se aşează de obicei pe bancheta din spate, aproape că nu se mai poate mişca. Sacoşele şi genţile au invadat-o până şi acolo.

Continuare

Plăsmuirea

Liliana Gabroveanu

Plăsmuirea

Bătrânul rămăsese singur. Locuia într-un apartament obişnuit, la bloc.
Fusese un om de lume, văzuse şi cutreierase mult la viaţa lui.
De ceva vreme, îşi făcuse un grup de prieteni din acelaşi cartier, cu care mai schimba o vorbă, la cârciuma din colţ.
- Ce mai faci, Victore? Nu te-am mai văzut demult! îl întrebau colegii de pahar, cu care se mai vedea pe la cumpărături.
Victor îşi continua drumul domol, limitându-se a spune că sănătatea îl obligă să nu mai iasă atât de des.
- Victore, care atât de des? Că nu te-am mai văzut de-un car de vreme…
Erau toţi din aceeaşi zonă. Se cunoscuseră la magazine, întâmplător. Intelectuali adevăraţi, cu profesiuni care, şi acum, le trezeau nostalgii. Fuseseră, cum se spune, cineva la vremea lor, iar pensionarea îi trezise la cruda realitate. Că nimeni nu e de neînlocuit. Chiar dacă lucrurile la vechiul loc de muncă nu au mai mers la fel, iată că nimeni nu alergase să-i cheme înapoi. Toată viaţa îşi concentraseră efortul pe meserie, ţintind către perfecţiune.

Continuare

Regrete- fragment din romanul: Sub talpa destinului

Gabriela Dimitriu

Regrete- fragment din romanul: Sub talpa destinului

Andrei și Lelia se descoperiseră unul pe celălalt, pe măsură ce poveștile își făceau loc în viața lor. Se trezeau cu noaptea-n cap, când luna ceda locul soarelui și porneau spre plaja fierbinte. Prinși de mână, sau înlănțuiți de mijloc cu brațele, se aventurau în necunoscutul unei noi dimineți, cu acel entuziasm specific tinereții, dornici să escaladeze fiecare loc ascuns din inimile lor. Pentru ei, salutul primilor zori începea cu sărutul pe frunte, coborât încetișor pe ochi, obraji și nas. Apoi același sărut voit flămând, se repezea să muște din pielea trupurilor care așteptau răbdătoare fiecare atingere blândă a buzelor, sfârșindu-se în tălpile picioarelor.
Urmăreau îmbătați de propriile revelații fiecare zvâcnire a mușchilor care se încordau la atingerile prelungite. Erau doar niște copii la sfârșitul clasei a XII-a și în acele clipe, viața lor se rezuma doar la ei doi. Vacanța lor la Gura Portiței a fost încununată cu șapte zile de iubire intensă, care avea să-i poarte pe aripi de extaz pe tot parcursul șederii lor acolo. În fiecare zi aveau escapade cu lotca, pe mare sau în deltă, admirând frumusețile de nedescris ale acelor tărâmuri de basm, însoțiți de stoluri de păsări și imagini feerice care-i lăsau muți de uimire.
Experimentau prea multă splendoare și vrajă la tot pasul, aproape că-și doreau cu ardoare, să rămână o veșnicie acolo.
Purtați de valul pasiunii pe care o simțeau unul pentru altul, Andrei și Lelia și-au petrecut fiecare zi, ca și cum ar fi trăit ultimele clipe din viața lor.

Continuare

 

Teatru

Prev Next

LA MUZEUL DE ARTĂ MODERNĂ

Simona Mihuțiu

LA MUZEUL DE ARTĂ MODERNĂ

Muzeograf -  Puteți vedea aici celebra compoziție a marelui maestru Miguel de la Ganet, „Copilul și cornul”.
Vizitator 1 -  Oare care este copilul și care este cornul?
Muzeograf – Este o metaforă a unei reacții idiocrazice și dilematice la problema funfamentală a existenței contemporane, o contopire a temelor fundamentale ale omenirii într-o simplă și totodată complexă variațiune alchimică a unui ev cuprins de înflăcărări și îngrijorări urbane...
Vizitatoare 2 – Ooo, așa...
Vizitator 3 – Într-adevăr!
Muzeograf – Domnule, domnule!
Vizitator 1 (se uită în stânga, în dreapta) – Cu mine vorbiți?
Muzeograf – Domnule, ați călcat în mușuroi! Ați stricat opera de artă a artsistului Jean Jean Gunod!

Continuare

Cum să devii scriitor…

Nina Gonța

Cum să devii scriitor…

- comedie… de Bahlui într-un act -

Personaje:

2 jurnaliști
1 chelner
Ionel Holbănescu – critic literar
Costache Drămuiescu- critic literar
Azinia Iacovescu – critic literar
Mărculescu, poreclit Euripide (de „prea multă școală”) –   critic literar (de mâna a doua)
Pocăita, scriitor
Bătrânul, scriitor
Medicul, scriitor
Tehniciana, scriitor
Băiatul bun la toate, scriitor
Observatoarea, scriitor
Funcționara Roza

Continuare

Merele edenice sau nora de la Cluj (frag…

Vlad Grecu

Merele edenice sau nora de la Cluj (fragment)

Scena 7

Pe fundal, nişte pereţi de bloc murdari, scobiţi de gloanţe, cu două geamuri sparte din care fumegă ceva. În faţă, dosul unei bănci de parc. Înnoptează. Se aud explozii sporadice şi rafale de armă automată. Nicolae, cu două arme pe umeri, îl târâie pe Radu rănit şi-l sprijină cu spatele de spătarul băncii. Ambii sunt în ţinute de militar, Radu are epoleţi de locotenent, Nicolae este fără grad dar încins cu două curele, una de ofiţer cu diagonală. Se opresc pentru a se odihni un pic.

NICOLAE (respiră din greu, se şterge pe frunte): Stai să-mi trag un pic sufletul.
RADU: Am tras o sperietură soră cu moartea, uite cum mi se scutură mâinile. Îmi tremură carnea ca-n agonie.

Continuare

 

Eseistică

Prev Next

ELEV LA ŞASE / ŞAPTE ANI - UN SFÂRŞIT SAU UN ÎNCEPUT DE DRUM

Valentin Lupea

ELEV LA ŞASE / ŞAPTE ANI - UN SFÂRŞIT SAU UN ÎNCEPUT DE DRUM

         Acțiunile comune ale educatoarei şi ale învățătorului au drept țel, în cele din urmă, cunoaşterea cât mai profundă şi mai concretă a trăsăturilor care-l caracterizează pe acest copil care, în epoca noastră devine un adevărat "personaj", îndreptându-se către şcoală.
          În această migăloasă acțiune, învățătorul, educatorul nu va obține succes dacă nu va ține seama de faptul că elevul este o realitate vie, care păşeşte peste pragul şcolii cu inteligența şi cunoştințele sale, dar şi cu emoțiile, cu interesele şi cu bogata sa personalitate, dacă nu va căuta să observe conduita fiecărui elev, realizările şi eşecurile lui, să discute sincer cu el şi să înțeleagă substratul motivațional al tuturor acțiunilor sale, precum şi integrarea sa în micile grupuri sociale (şcoala, prietenii etc.), grupuri noi pentru el.
          După ce am expus în eseurile anterioare, pe aceeaşi temă problematica generală a cunoaşterii copilului preşcolar, atrăgând atenția asupra necesității cunoaşteri specificului dezvoltării psihice a fiecărui copil în parte, amintim acum câteva procedee eficiente care să vină în sprijinul acestei cunoaşteri gradate şi permanente, cum ar fi: fişa de caracterizare psiho-pedagogică elaborată de I. Holban pentru clasele I-IV, împreună cu unele instrucțiuni, modelul lui Guiford pentru studierea structurii intelectului, precum şi sugestii care ajută la analiza structurii unui grup, analiză prezentată sub formă de sociogramă, procedee la care facem trimitere doar.

Continuare

Fiara

Vasilie Aurelian Alin

Fiara

    În cartea Apocalipsei se vorbește despre Fiară, despre numele fiarei, despre numărul numelui ei, despre icoana fiarei, despre rana fiarei, despre o a doua fiară, etc., dar oare ce înseamnă toate aceste lucruri? Cine sau ce este Fiara? În cele ce urmează vă propunem un posibil răspuns la această întrebare.
    Mai întâi vom cita capitolul al treisprezecelea din cartea Apocalipsei în care se vorbește în mod explicit despre Fiară și despre toate lucrurile asociate ei: ,,1. Apoi am stat pe nisipul mării. Şi am văzut ridicându-se din mare o fiară cu zece coarne şi şapte capete; pe coarne avea zece cununi împărăteşti şi pe capete avea nume de hulă. 2. Fiara pe care am văzut-o semăna cu un leopard, avea labe ca de urs şi gură ca o gură de leu. Balaurul i-a dat puterea lui, scaunul lui de domnie şi o stăpânire mare. 3. Unul din capetele ei părea rănit de moarte, dar rana de moarte fusese vindecată. Şi tot pământul se mira după fiară. 4. Şi au început să se închine balaurului, pentru că dăduse puterea lui fiarei. Şi au început să se închine fiarei, zicând: „Cine se poate asemăna cu fiara şi cine se poate lupta cu ea?”

Continuare

MARGINALII(12) - CONCEPEREA ARTEI CA ÎNȚELEPCIUNE ŞI ŞTIINȚĂ

Valentin Lupea

MARGINALII(12) - CONCEPEREA ARTEI CA ÎNȚELEPCIUNE ŞI ŞTIINȚĂ

          În concepția lui Platon, pe măsură ce civilizația progresează, arta devine o operație ştiințifică controlată, a omului asupra naturii, în scopul unui "bine" intervăzut, fiind definită nu numai prin opoziția față de natură, ci şi prin infuzia ei de cunoaştere precisă bine calculată.
          Iată aşadar varianta metodei matematice pe care Platon o asociază artei, care variantă conferă acesteia un caracter teologic, extrăgând-o din rândul procedeelor pur matematice!
          Asimilându-ṣi acest tip de calcul care gravitează în jurul unui etalon sau al unui bine, arta se percepe consacrată măsurării feluritelor genuri de bine privite în raporturile lor reciproce.
          Pitagora, mai bine zis, spiritul său, lăsat liber în artă va merge mult mai departe. Astfel, în platonism, Pitagora se transcende, ideile lui metamorfozându-se în ceva rar şi fastuos.
          Platon desprinde,  prin propriile lui filtre, o profundă doctrină a artei binelui omenesc şi a înțelepciunii contemplative, din aritmetica şi geometria lui Pitagora, doctrină rezultată prin metamorfozare şi care se desfăṣoară prin multe trepte intermediare.

Continuare