Umbra mâinii

Sunt singur, mamă, cuvintele mă dor
Şi iarba creşte tristă sub picior.

Se scurge vara pe sub umbra mâinii,
Revin acasă dar mă latră câinii.

Îmi bate vântul părul în fereastră;
Cerul e gol, stinse flori în glastră.

Tata culege stele cu palmele amare –
Adastă glasul vremii în noi ca o chemare.