Edi(c)torial

Ioan Romeo Roșiianu

Ioan Romeo Roșiianu

”La început a fost cuvântul” – spune Cartea Sfântă – și el s-a dat omului...

Continuare

Opiniuni

Muzica zilelor noastre | …

Muzica zilelor noastre | Big bandul de jazz

 Până-n douăzeci de membri, de obicei. Saxofoniști, tromboniști, trompetiști. Plus, necesarmente, secția ritmică: un contrabas...

Continuare

Muzica zilelor noastre | …

Muzica zilelor noastre | Surpriză răsăriteană...

 ...la filarmonica loco! A furnizat-o nebănuit un sud-coreean. Sexagenaru` Ryu Seokwon. Cândva clarinetist, acuma dirijor...

Continuare

Cartea zilelor noastre | …

Cartea zilelor noastre | Mihăiță

 Actoru`. De teatru și film. Gazetaru`. Tineretului, apropiat, cu entuziasm dedicat. Director eficient de la...

Continuare

Traditii

Tradiţia focurilor d…

DN

Tradiţia focurilor din Joia Mare. Oamenii cred că se deschid porţile Raiului şi Iadului

În noaptea de Joimari, oamenii dintr-un sat din Dolj cred că se deschid mormintele, cerul...

Continuare

Fiecare popor are ob…

Petre Dobrescu

Fiecare popor are obiceiurile sale pascale, iar unele dintre ele sunt de-a dreptul bizare! Cehii îşi «bat» femeile după Înviere, iar francezii fac o omletă uriaşă!

Duminica asta, creştinii ortodocşi sărbătoresc Învierea lui Iisus, cea mai importantă dată din calendarul bisericesc.

Dincolo...

Continuare

Obiceiurile primăver…

Corina Isabella Csiszár

Obiceiurile primăverii în Lăpuș

Sfântul Haralambie
    
    Ducem în 10 februarie fărină la beserică şi o sfinţăşte...

Continuare

Interviu

„Este limba română şi n-a…

„Este limba română şi n-ai ce-i face"

Revista „Natura” a publicat în ultimul său număr un interviu cu Serghei R. Kapiţa, academician rus de origine basarabeană,

realizat de directorul Bibliotecii Naţionale a R. Moldova, Alexei Rău. Mare...

Continuare

Interviu: Cu Nicolae Breb…

Interviu: Cu Nicolae Breban şi Augustin Buzura despre roman de Marian Ilea

Marian Ilea: Domnule Nicolae Breban, domnule Augustin Buzura,

cred că oriunde v-aţi afla, aveţi în memorie un loc drag, o amintire legată de Baia Mare.

Nicolae Breban: Eu m-am născut...

Continuare

De la animalele omorâte p…

De la animalele omorâte prin înfometare, la oamenii uciși cu alimente și băuturi chimizate

= Interviu cu doctorul Coriolan DRAGOMIR =

    Doctorul Coriolan Dragomir aproape că nu mai are nevoie de nicio prezentare, domnia-sa fiind bine cunoscut în tot Maramureșul, îndeosebi în Maramureșul Voievodal...

Continuare

Posta redactiei

Grădina de sticlă, de Tat…

Grădina de sticlă, de Tatiana Țîbuleac, pe lista scurtă a Premiului Uniunii Europene pentru Literatură 2019

A fost anunțată oficial lista scurtă a Premiului Uniunii Europene pentru Literatură (EUPL) 2019.
În lista scurtă pentru literature română au intrat romanele:
Așa...

Continuare

Conacul celebrului scriit…

Conacul celebrului scriitor Duiliu Zamfirescu, acum în paragină, va intra în circuitul turistic

Conacul din Faraoanele, judeţul Vrancea, în care Duiliu Zamfirescu a scris multe dinte romanele sale, va fi reabilitat şi introdus în circuitul turistic, după ce...

Continuare

Ana Maria Negrilă, scriit…

Ana Maria Negrilă, scriitoarea care s-a documentat inclusiv la NASA pentru cărţile sale SF: Încerc să extrag informaţia ştiinţifică, dar şi potenţialul literar din aceasta

Ana Maria Negrilă, una dintre puţinele scriitoare SF din România, va lansa „Agenţii haosului”, ultimul volum al trilogiei „Stelarium”, în cadrul celei de-a opta ediţii...

Continuare

Critică literară

Prev Next

Bună dimineaţa! Aici e soare

Daniel Marian

Bună dimineaţa! Aici e soare

(Cezar Haiura – „Iubire şi Zbor”, Ed. Agnos, 2018)

             Să încep cu explicativul într-un mod ’deoarece’, care e deopotrivă descriptiv şi chiar exclamativ, şi care poate cuprinde toate întrebările într-un fel subînţeles, încât nu-ţi mai vine să întrebi oareşce. „Scâncet abrupt/ de dud răstignit/ cu faţa la lună// tropot de cai/ zburliu tapetaţi/ pe săgeţile coamei/ tumoră pe aripi/ de păsări de dor/ ce-şi urlă durerea/ din guri zăvorâte// brădare de iască/ şerpuiesc prin petalele/ luminii/ fulgerând infinit/ poteci sugrumate/ de povara răbdării” (Aşteptare).
              Nu ştiu cum mi-e dat, dar mi-e bine dat, ca salturile de ăst fel să-mi vină tocmai din Bucovina dragă sufletului. Unde nu se voieşte a fi cântar, ci doar priceperea măsurilor care atunci când uită a mai fi măsuri, sunt cele mai faine vreodată.
             Dacă numim aceasta imagine puternică, atunci putem spune şi puterea imaginii.

Continuare

Cufărul cu timp încă nespus

Daniel Marian

Cufărul cu timp încă nespus

(Vasile Rodian – „Sigilii, peceţi”, Editura Anthopos, 2006)

             Dacă există comori încă neştiute? Ohooo! Se poate chiar ca tot ce-i valoros să fie încă neştiut. Doar că fuga după exponenţial ne face să nu ne uităm aproape.
             Nu cred că sunt cuprinse într-o formă calculabilă cu constante şi funcţii, caracteristicile nepreţuirii. E mai degrabă un vortex care uneşte şi desparte lumile fiiri şi ale nefiirii. „Sigilii peceţi” ar putea fi tocmai transcrierea nehotărârii apusurilor care se pot face oricând mândru răsărit.
              Uitându-mă pe coperta cărţii lui Vasile Rodian citesc un poem care mă înfioară. De fapt este Poemul!: „Într-o toamnă cu frunze căzute/ am întâlnit-o pe ea – acaparatoare, ireală/ pe banca din curtea grădinii// literă cu literă mi-a strâns fiinţa/ în numele făcut din beţişoare şi frunze –/ destinul, o ameliorare de-a lungul Coloanei// ea e şi azi uitându-se pe geam/ ...mai vine omul ăsta acasă!?” (În rând cu lumea).

Continuare

Poetul cu o singură inimă

Nicolae TOMA

Poetul cu o singură inimă

Poetul Nicolae Vălăreanu Sârbu, autor al mai multor cărți de poezie, prin cartea sa „Femeia de ploaie” se impune prin același stil matur și cuminte.
Titlul sugestiv „Femeia de ploaie” trimite însăși la geneza naturii, care prin ploaie se curăță și se perpetuează, devine mai pură, iar ființele umane sunt spălate de păcate.
Și dragostea este privită ca o ardere interioară, de parcă nimeni nu trebuie să fie părtaș la ce gândește și ce sentimente există față de femeia iubită.
Iubirea este acceptată conștient, dar undeva printre rânduri transmite  frica, o dragoste privită ca un păcat, ca o slăbiciune și nu cumva să fie descoperită și nici măcar să fie înțeleasă de cei din jurul său.
Am făcut un ocol lingvistic pentru a explica pentru toți cititorii ce este o iubire platonică.

Continuare

Semnele bune ale unui calendar de parcurs

Daniel Marian

Semnele bune ale unui calendar de parcurs

(Mihaela Meravei – “Prezumţia de fericire”, Editura Mitteleuropa, 2019)

             Mereu am vrut să cred că universul se modelează după om şi nu invers. Mintea, sufletul şi spiritul pot să facă minuni de neimaginat. Rânduiala care nu este cea mai potrivnică pentru fericire se poate schimba oricând şi pune alta în loc. Chiar dacă nu va ieşi nici aşa cum trebuie, frumuseţea încercării este covârşitoare.
              De la acest mod de gândire pare să plece Mihaela Meravei, în taina sugestivă “Prezumţia de fericire“. Semiotica prezentă aici este una generoasă şi bine orientată. Toate elementele converg către o construcţie în care răsar sentimente pentru colorat imagini.
              Sunt expuse pe o simeză cognitivă şi senzitspre interior prin fractalii realităţiiivă, plăceri necesare şi justificate. Cea cu care s-ar cuveni să încep se află undeva la jumătatea volumului: “ca o iederă care nu cunoaşte alt drum“: “urc pe o scară de pisică/ să-ţi recâştig universul am nevoie de timp şi răbdare/ am chiulit de la acest seminar// de-a dreapta mea tu/ te caţeri pe un lujer de lumină/ împărţind universal la doi/ ochii tăi au aceeaşi culoare translucidă/ din unul curge ploaie din celălalt/ soare// dedesubtul nostrum înverzeşte iubirea/ ca...

Continuare

Cântecul inimii îndrăgostite

Petronela Apopei

Cântecul inimii îndrăgostite

                    „Limba este întâiul mare poem al unui popor”, spunea Lucian Blaga și Doina Pană Chira a ținut să întărească spusele acestuia prin elogiul adus limbii române, în poemul aflat în deschiderea volumului de debut „Furt de iubire”, apărut la Editura eCreator din Baia Mare, în 2019 și care e structurat în trei capitole: „Poezii, Proză, Gânduri…”. Poemul „O plecăciune limbii române” dă tonul unor scrieri din care pulsează o inimă mereu îndrăgostită de frumos, adică sufletul autoarei ce arde pe altarul iubirii. Poemul - îndemn, dedicat frumuseții limbii noastre este o odă ce îndeamnă cititorul în a se apleca asupra valorilor morale și culturale pe care le-am moștenit și care trebuie păstrate cu sfințenie, căci, după cum cum spunea Dan Puric:„un popor care nu are o poveste este un popor mort”, iar poveștile noastre se scriu prin fapte și cuvinte: „Limba în care am învățat primele cuvinte/ Mamă, tată, țară.../Limba în care am înțeles/ Rostul credinței și al vieții,/ Să-ngenunchem în fața măreției ei,/ Să-i cinstim trecutul, istoria și vatra!/ Să-i gustăm dulceața vorbelor, muzicalitatea,/ Să-i omagiem păstrătorii, poeții, cântăreții,/ Să-i pomenim eroii,/ Să visăm împreună cu ea!/ Să-i spunem întotdeauna adevărul/ Despre cei născuți să trăiască în casa...

Continuare

ÎNDESTULAREA DIN CUVÂNT SAU DESPRE BOGĂȚIA LĂUNTRICĂ A POETULUI

Cristian Gabriel Moraru

ÎNDESTULAREA DIN CUVÂNT  SAU DESPRE BOGĂȚIA LĂUNTRICĂ A POETULUI

    „Mă îmbogățesc pe dinăuntru...”.
Cu aceste cuvinte își începe discursul liric Nicolae Vălăreanu Sârbu în volumul Femeia de ploaie, care seamănă cu o scoică în care crește perla metaforei. 
Crescut la școala (neo)modernistă și scriind majoritatea poemelor sale în versul liber inițiat în lirica românească de Alexandru Macedonski și consacrat definitiv de Lucian Blaga, poetul Nicolae Vălăreanu Sârbu, asemenea unui păianjăn țesător/visător, își construiește cu răbdare pânza lirică menită să-i ademenească pe cititori.
Cu cât te zbați mai mult în firele de mătase aurii care sunt stihurile sale, cu atât nu mai reușești să lași cartea din mână până nu o termini de citit, indiferent că are o sută sau două sute de pagini.
Peste 160 de poeme conține noul volum al poetului din Șelimbăr care șelimbărește cuvintele într-un ritm amețitor, adică reușește să le purifice de zgura denotativă și să le confere noi și bogate sensuri.
Bogăția lăuntrică și-o transpune în versuri de o inegalabilă frumusețe, fiind important nu atât ce spune, ci cum spune, pentru că temele sunt de regulă aceleași.

Continuare

Aripi de lumină – sau arsenalul mirific al copilăriei

Ioan Andreica

Aripi de lumină – sau arsenalul mirific al copilăriei

     Prin Editura Ecreator,  în colecţia ,,Copilăria”, sub îndrumarea poetului, scriitorului, publicistului şi editorului Ioan Romeo Roşiianu, poeta Cornea Viorica ne prezintă cartea de poezii:  Aripi de lumină , creaţii ce vin din  lumea mirifică a copilăriei, care pot fi transformate uşor în poveşti sau povestiri pentru copii. De remarcat talentul poetic al autoarei dar şi fiinţa sa deosebită care trăieşte în lumea copilăriei, dând naştere unei cărţi precum gândirea şi viaţa celor mici.  Cu un bagaj deplin de sentimente al începutului de viaţă, surprinde stări ale fiinţelor, plantelor, animalelor: ,,Măgăruşul hotărât” Când nu a mai putut să rabde,/ poverile de cărat,/ de la stâna din pădure,/ măgăruşul a plecat.   ,,Gărgăriţa şi lămpiţa” gărgăriţa rătăcită,/ a-ntâlnit un licurici,/ gata să-i lumine calea/ Pân la tufa de urzici. ,,Lumea culorilor”,,trei culori dintr-o cutie,/ s-au gândit şi – au cugetat.../ Că menirea lor pe lume-i/ Să se apuce de pictat/.  Poeziile au tâlc, au morală: ,,Pe vulpiţa cea şireată,/ ce fura din curţi găini,/ am găsit-o atârnată... /Intr-un laţ, în mărăcini. 

Continuare

 

Poezie

Prev Next

Poezii de Nicolae Vălăreanu Sârbu

Nicolae Vălăreanu Sârbu

Poezii de Nicolae Vălăreanu Sârbu

Renașterea cere valori

Măsor timpul și-i ascult trecerea cu șenile
pe autostrăzi care nu s-au construit
femei cu flori ies în calea pietonilor
care trec întotdeauna pe zebră
și sunt uciși de șoferi inconștienți.

Pentru ca echilibrul să se nască
fiecare își dorește legea bunului simț
tu, nefericitule
dorești moartea semenilor tăi,

Continuare

Poezii de Mihaela Oancea

Mihaela Oancea

Poezii de Mihaela Oancea

lebăda lui Lohengrin

discipolul
preferă să deslușească
doar parabola despre firea malignă
a naturii umane
și cât de mică poate fi distanța
de la disecție la vivisecție

în neguri sublunare
neștiută
lebăda lui Lohengrin
se stinge încet

Continuare

Poezii de Adela Conciu

Adela Conciu

Poezii de Adela Conciu

31.DUREREA

Dacă durerea ar divorța,
m-aș plictisi să fiu!
A ros din mine de când
am băut prima dată
...lumina.
Așa că tu ai devenit durerea
mea,
să nu mă plictisesc,
să nu-mi uit nebunia,
să nu rătăcesc respirația
lacrimilor sparte,
ce-mi înghit călcâiele!

Continuare

Poezii de Monica Pinte

Monica Pinte

Poezii de Monica Pinte

Freamăt

Îmi număr pașii prin pustii,
Cât timp îi dau tristeții,
Umbra luminii își cerne fum,
Scântei se pierd în zbucium.

Apus rostogolit în fus,
Îmi țese voal pe iriși,
Am adunat clipe-n țăruși,
Durerea s-o înăbuș.

Clepsidra cerne lungi suspini,

Continuare

Poezii de Lucretia Tunea

Lucretia Tunea

Poezii de Lucretia Tunea

NEBUNIA UNEI IUBIRI
 
Se iubesc!
Liniştiţi, neliniştiţi,
Fremătând de licoarea iubirii,
Absenţi la tot ce-i înconjoară,
Trăiesc profund dragostea
Lor cea mare!
N-au ochi decât pentru ei…
El pentru ea si ea pentru el,
Iubirea lor există şi se revarsă,
Cu pasiune, bucurie, frenezie,
Este darul unei inimi către alta,

Continuare

 

Proză

Prev Next

VIAȚA ONLINE

Adriana Medințu

 VIAȚA  ONLINE

Totul părea plictisitor în acea după-amiază de august. Străzile cenuşii purtau cu ele în foşnetul frunzelor moarte, mirosul toamnei. Blocuri gri, înecate de căldură, cu balcoane pustii. Realitate alb-negru, dintr-un film vechi, comunist. Cerul era întunecat, deşi niciun nor nu îi tulbura liniştea. Din când în când, câte o sirenă a poliţiei sau a salvării aducea aminte că oraşul era locuit.
Nicio pasăre nu brazda cerul. Totul era încremenit într-o aşteptare mută. O aşteptare eternă, nu un  suspans al filmelor de acţiune. Toţi locuitorii încremeniţi în faţa televizoarelor, computerelor, laptopurilor, telefoanelor, tabletelor, smartwatch-urilor, aşteptau. Toţi aşteptau de la altcineva să facă treaba, şi toţi erau încredinţaţi că ceilalţi fac treaba în locul lor. De fapt, treaba se făcea singură, sătulă şi ea să mai aştepte ca cineva să o facă. Pe când locuitorii, înţepeniţi într-o realitate virtuală, stăteau conectaţi la reţeaua planetei, aşteptând să fie trăiţi, reţeaua respira liniştită...

Continuare

Despre doi băieți de ispravă, Bogdan şi Alex

Domnița Ganea

Despre doi băieți de ispravă, Bogdan şi Alex

Băieții mei au avut o copilărie fericită, zic eu, şi chiar şi ei susțin acest lucru.
Bogdan este cel mare, iar celălalt e Alex. Între ei e diferență de 7 ani, motiv pentru care în primii ani ai copilăriei, jocurile lor nu erau întru totul compatibile. Dar pe măsură ce au crescut, au devenit buni prieteni, iar Bogdan s-a transformat într-un frate grijuliu şi protector, având o grijă aproape părintească față de Alex.
Acum mi-a venit în minte unul din nenumăratele flash-uri amuzante de pe vremea când aveau 12, respectiv 5 ani. Copiii cei mai mari de pe celebra stradă a Morii, plină de copii dintotdeauna, aveau de acum jocuri care nu prea îi mai includeau pe frații lor mai mici şi mai neştiutori, aşa că de câte ori izbuteau cei mari îi abandonau pe mezini, plecând în căutarea aventurilor fără ei! În vacanțe se adunau cu toții pe islazul...

Continuare

BAREM O DATĂ AȘÈ CUM VRÈ ȘI GROPARU’

Marian Ilea

BAREM O DATĂ AȘÈ CUM VRÈ ȘI GROPARU’

Groparul:
Io-s Gheorghe a groparului. Tăt gropar. Adică meseria din tată-n fiu. Să poate bine trăi după tăţi care-ajung la mine, gata eliberaţi de spaime ori de durere, cu socotelile încheiate. Pentru mine, asta-nseamnă loc de muncă. Aş merita și mia de euro pă lună, da’ uite că n-am nici suta. Meseria asta îi un „contract cu Aia-cu-coasa, care să ţîne totdeauna de cuvînt, Gheorghe”, zîcea tata cînd eram încă la şcoală. „Dacă vrei să scapi, învaţă.” N-am învăţat, da’ uite că de douăzeci şi trii de ani contractu’ ăsta țîne. Amu’, în ultimii cinci ani, de prin două mii nouă, s-o hăpt înmulţit clienţii.
„Gheorghe, contractu-i depăşit, cere iute o jumate de normă-n plus”, mi-o şoptit tata hăpt înainte de-a fi gata eliberat şi-a ajunge și iel la mine. În iarna lu’ două mii unşpe. O fo’ tare grè încercare. Am trecut-o şi p-asta și mi-am văzut...

Continuare

Curcubeul din amintire

Domnița Ganea

Curcubeul din amintire

Fetița, care până atunci s-a jucat într-un colț, părea că că nu a auzit discuțiile celor mari de până atunci, pentru că nu a participat la ele şi nu a avut nici o tresărire.
După ce toți ceilalți au plecat şi ea a rămas singură cu femeia, se apropie timidă, parcă ar fi cuprins-o o spaimă, o nelinişte, şi o întrebă:
-Bunico, ți-e frică de întuneric?
-Nu, niciodată nu mi-a fost. Am alungat mereu fantomele întunericului cu gânduri senine, spuse femeia, şi o strânse uşor la piept...
-Dar dacă tu nu o să mai poți vedea, cine îmi va spune că sunt frumoasă şi cât de bine îmi vine rochița?
Femeia simți un fior rece, însă îşi reveni repede şi îi răspunse:
-O să ştiu că eşti frumoasă, tu esti mereu cea mai frumoasă, de ce s-ar schimba acum lucrurile?
-O să îți pară rău că nu mai vezi florile?...

Continuare

Umbra

Adriana Medințu

Umbra

Ați observat că într-un fel se dezvăluie soarele clădirilor și străzilor dimineața și în alt fel alunecă pe acoperișuri și prin crengile copacilor după amiaza?
Că spre seară se pregătește de culcare și lumina lui se prelinge încet, desenând umbre ciudate lângă fiecare lucru găsit în cale?
Despre această umbră vreau să vă vorbesc astăzi, copii.
Umbra este începutul mirării. Două lucruri, așezate una lângă alta astfel încât printre ele să nu pătrundă nici o rază de soare alcătuiesc o umbră o umbră mai mare decât ar fi făcut fiecare puse separat iar la umbra lucrurilor multe taine se pot adânci.Intunericul este regele neîncoronat al tuturor tainelor căci ele nu pot exista fără umbră. Lumina le arată crudul adevăr dar umbra ele este prietenă adevărată, le ocrotește, le îmbrățișează, le apără...
Ai visat urât azi-noapte? Te urmăreau niste creaturi mici și hidoase, cu colții ieșiți în afară?
In petecul acela...

Continuare

 

Teatru

Prev Next

Doar eu și cu mine

Sorin Robert Baicu

Doar eu și cu mine

 Personaje

Un nebun din Moldova care se crede doctor
O doctoriță din Ardeal care se crede nebună
O cămașă de forță.

Actul 1 scena 1
( Nebunul în halat intră în sala de conferință dezorientat)

Nebunul; În sfârșit... offf... am ajuns undeva unde simt miros de creier încins. Parcă este altceva decât mirosul de urlete. Parcă sunt un evadat din iad nimerit din greșeală într-o oază de liniște. Atâția duși cu pluta nu am văzut în viața mea. Toți seringarii ăștia ar trebui băgați în cămașă de forță. ( revoltat) Stimați cursanți trecem prin cele mai negre clipe ale umanității. Dar să lăsăm lamentările și... ( de undeva se aud țipete și o alarmă) Nu vă impacientați! Vă rog să rămâneți la locurile voastre. Nu țipați vă rog! Nu este alarma de incendiu! ( Cineva invizibil dă peste el și îl aruncă la pământ) Tinere, ai mare...

Continuare

Lovindu-te de faima lumii

Andrada Brîndușa Keszeg

Lovindu-te de faima lumii

Piesă de teatru într-un act

Decorul: Un amfiteatru

Personaje:
Copilul
Lumea
Faima

Copilul: Am învățat, încă de mic că trăim într-o lume frumoasă. M-am bucurat de frumusețea a tot ceea ce mă înconjura și astfel încercam să văd doar partea frumoasă a lucrurilor  din jurul meu. Eram feicit... Atât de fericit eram, până într-o zi, o zi în care am aflat un adevăr ce m-a cutremurat. În acea zi mi-am dat seama că odată cu trecerea timpului, frumusețea locului în care trăiam rămăsese neschimbată dar oamenii, oamenii s-au schimbat.

Continuare

Ilie

Andrada Brîndușa Keszeg

Ilie

Personaje:
Preotul
Preoteasa
Ilie - copilul rămas orfan
Ana - fiica preotului
Povestitorul 1
Povestitorul 2
Povestitorul 3
Povestitorul 4
Povestitorul 5
Copilul 1
Copilul 2
Copilul 3
Copilul 4

Continuare

 

Eseistică

Prev Next

Misterul structurii Stonehenge. Analizele ADN au dezvăluit originea celor care au construit monumentul

DN

Misterul structurii Stonehenge. Analizele ADN au dezvăluit originea celor care au construit monumentul

Un studiu recent arată că strămoşii celor care au construit monumentul Stonehenge au călătorit de-a lungul Mării Mediterane din Turcia, înainte de a ajunge în Marea Britanie, relatează BBC, citat de Mediafax.
Cercetătorii de la Londra au extras ADN din rămăşiţele umane neolitice găsite în Marea Britanie şi l-au comparat cu cel din rămăşiţele europene, provenite din aceeaşi perioadă, potrivit Mediafax.
S-ar părea că strămoşii „arhitecţilor” Stonehenge au ajuns în Marea Britanie cu aproape 1.000 de ani înainte de a fi construit impresionantul monument. Există o mulţime de dovezi care indică faptul că oamenii antici au călătorit din regiunea Anatolia, aceasta fiind Turcia modernă.
În timpul călătoriei, aceşti oameni au răspândit practica agriculturii pe tot continentul. Unii fermieri au călătorit în Europa de-a lungul Dunării, în timp ce alte grupuri au călătorit în vestul Europei, mergând de-a lungul coastei cu ajutorul ambarcaţiunilor.

Continuare

EDUCAREA COMUNICĂRII VERBALE ȘI NONVERBALE PRIN LITERATURĂ ȘI CELELALTE ARTE

Eva Monica SZEKELY

EDUCAREA COMUNICĂRII  VERBALE ȘI NONVERBALE PRIN LITERATURĂ ȘI CELELALTE ARTE

Abstract:
Interdisciplinary interconnections between literature and film studies as a discipline has always raised philosophical questions. In a way, image is the most popular concept lately, even more interesting than the concept of text itself. Our intention is to speak about  symbol’s comprehension and interpretation between notions/ words and images with applications to the  book and film Cel mai iubit dintre pământeni. We will refer also to a possible moral reflections model based on the constructivist and intertextual values, wich implies intercultural understanding competence in fact and non/cognitive affective responses to literature and film. In some conditions, will be emphasis: how do the connections between our higher cognitive functions and our non/cognitive functions work during interactions between Otherness and Alterity while we construct Identity? How do social standards transform opposed to individual and social/literary values?  What kind of attitude do singular individualities have towards universal standards and values? 

Continuare

Povestea fiului nelegitim al lui Arghezi, devenit marele fotograf Eli Lotar. A fost rodul dragostei dintre o profesoară şi un călugăr

Razvan Tupa

Povestea fiului nelegitim al lui Arghezi, devenit marele fotograf Eli Lotar. A fost rodul dragostei dintre o profesoară şi un călugăr

Eli Lotar a fost rodul dragostei dintre profesoara Constanţa Zissu şi Tudor Arghezi, pe vremea când acesta era călugărul Iosif la mănăstirea Cernica.
Fotografia de avangardă şi povestea fiului lui Arghezi au fost mizele discursurilor, joi, la vernisajul ”Eli Lotar 1905 – 1969”, la Muzeul Colecţiilor de Artă.
Inaugurarea expoziţiei ”Eli Lotar 1905 – 1969”, găzduită de Muzeul Colecţiilor de Artă i-a adus în faţa publicului pe Valer – Daniel Breaz, Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Pierre Buhler, preşedintele Institutului Francez în România, care i-a ţinut locul lui Franck Riester, Ministrul francez al Culturii, reţinut la Paris după tragedia de la Catedrala Notre Dame, Ioan Cristescu, Directorul Muzeului National al Literaturii Romane ca şi pe Damarice Amao şi Pia Viewing, comisarii expoziţiei, potrivit Mediafax.

”Eli Lotar face parte şi din cultura română”, a arătat în deschiderea evenimentului, Ioan Cristescu.

Continuare