După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
- Detalii
- Scris de: Corina Isabella Csiszár
- Categorie: Traditii
- Accesări: 14
În societatea tradiţională, căsătoria reprezenta cel mai complex
fenomen folcloric, având interferenţă cu toate celelalte manifestări folclorice.
Unele obiceiuri nupţiale maramureşene s-au pierdut sau sunt pe cale de a se pierde sau de a se contamina cu obiceiuri preluate din alte zone ale ţării sau chiar cu tradiţii importate de peste hotare de către cei care au luat drumul străinătăţii. Există teama unor etnologi, folclorişti, antropologi, etnografi cu privire la pierderea tradiţiilor noastre ancestrale.
Citește mai mult: Elementele tradiţionale şi psihologia kitsch-ului în nunta maramureşeană
- Detalii
- Scris de: MARIA MIRELA PODUȚ
- Categorie: Traditii
- Accesări: 8
Nunta este unul dintre cele mai importante obiceiuri în comunitatea tradiţională atât pentru viitoarea familie, cât şi pentru structura de neam.
Citește mai mult: Nunta la comunităţile ucrainene din Maramureș
- Detalii
- Scris de: Corina Isabella Csiszár
- Categorie: Traditii
- Accesări: 5
În locuinţele monocelulare, camera de locuit casa, îndeplinea toate funcţiile familiei. Astfel, pentru a evita pericolele viitoare, concepţia, naşterea, căsătoria şi moartea se realizau în acest spaţiu sacru şi intim.
- Detalii
- Scris de: Corina Isabella Csiszár
- Categorie: Traditii
- Accesări: 5
Perioada de lehuzie reprezintă intervalul de 6 săptămâni de la naştere, când acţionează o sumedenie de interdicţii, atât privitoare la noul-născut, cât şi la mamă: lehuza nu are voie să plece de acasă, nici să iasă din “odor” (curte); să nu meargă la fântână până nu era botezat copilul, “ca să nu ia vreo boală din acel loc”; să nu calce pe ceva şi să-şi piardă laptele; să nu meargă la biserică, pentru că nu era “curată”.(De la Raveca Hereş, 70 de ani, Costeni, Ţara Lăpuşului, 2008)
Citește mai mult: Superstiţiile lehuzei și ale nou născutului
- Detalii
- Scris de: CORINA ISABELLA CSISZÁR
- Categorie: Traditii
- Accesări: 5
Moartea, eveniment inevitabil în viaţa omului, reprezintă trecerea din lumea aceasta, în lumea de dincolo. Moartea înseamnă o despărţire definitivă a defunctului de familie, de colectivitate.
Citește mai mult: Credinţe şi practici în cadrul ceremonialului funerar din judeţul Maramureş
- Detalii
- Scris de: Dorina Stoica
- Categorie: Traditii
- Accesări: 6
Omul – această ființă complexă, creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu – este înzestrat cu fantezie și imaginație. Astfel, lumea reală, raportată la lumea divină, capătă sensuri, conotații și culori noi în imaginarul colectiv.
Viața omului, așa cum este firesc, se desfășoară în strânsă legătură cu mediul natural, cu regnul vegetal și cu cel animal.Herodot, referindu-se la neuri, îi reprezentă ca pe o populație care trăia pe teritoriul vechii Dacii înainte de invazia lui Darius. După spusele sciților și elinilor stabiliți în Dacia pontică, „o dată pe an, fiecare dintre neuri se schimba în lup pentru puține zile și pe urmă își recăpăta forma umană”.Conform mitologiei, creaturi misterioase sau animale sălbatice se împreunează cu oamenii dând naștere unor ființe ciudate: și om și animal. Natura acestor ființe este duală, oscilând între firea umană și cea de animal sălbatic de ființă benefică, pe de o parte, dar și malefică, pe de alta. Cu trecerea timpului adevărata natură a acestor creaturi devine incertă, preponderent umană. Aș putea da un singur exemplu în acest sens, amintind ritualurile de inițiere ale călugărilor budiști în care neofilul era întrebat dacă este om sau este șarpe.Lupul a fost deosebit de respectat în regiunea istorico-culturală din sud-estul Europei.
- Detalii
- Scris de: Corina Isabella Csiszár
- Categorie: Traditii
- Accesări: 1
Meşteşug străvechi, legat de cele dintâi trepte de civilizaţie, ridicarea adăpostului ca nevoie vitală a suscitat, chiar din cele mai vechi timpuri, spiritul inventiv al omului.
Măiestria de a construi din lemn sau din pământ, dezvoltată şi amplificată de-a lungul anilor de meşterii acestor meleaguri, în strânsă legătură cu elementele de veche cultură spirituală, reprezintă dovezi ce probează existenţa unor originale creaţii arhitectonice ţărăneşti. Domeniul arhitecturii populare a cunoscut o vastă arie de cuprindere, fiind mereu îmbogăţit de faptele varietăţii, de invenţie, totul sub comanda factorului economic, dar supus totodată, inevitabil, mitologiei.
- Detalii
- Scris de: Corina Isabella Csiszár
- Categorie: Traditii
- Accesări: 1
Omul superstiţios se teme de orice: de uscat şi de ape, de văzduh şi de cer, de întuneric şi lumină, de zgomot şi linişte, el se teme chiar şi de un vis. (Plutarh)
Sfântul Ioan Evanghelistul, se mulțumea să le spună credincioșilor: Fiii mei, iubiți-vă unii pe alții. Și cum i s-a reproșat că repetă același lucru, el a răspuns: Este povața lui Iisus Cristos; dacă o respectăm, facem tot ce ne poruncește Cel de Sus.
Și cu toate acestea, superstiția domnește în sânul creștinismului, este cea care se alipește tuturor religiilor, domnia ei este eternă, secolele se scurg fără s-o slăbească și timpul nu distruge sceptrul ei.
Cele patru cauze – teama, ignoranța, fanatismul și orgoliul, vin să alimenteze superstiția.
Citește mai mult: Personaje supranaturale feminine din Maramureş
- Detalii
- Scris de: EMIL DOMUŢA
- Categorie: Traditii
- Accesări: 1
Asuaj - repere istorico geografice
Cele două aşezări care compun comuna – Asuaju de Sus şi Asuaju de jos - se află situate în vestul judeţului Maramureş, învecinându-se la Nord şi la Vest cu sate ce aparţin judeţului Satu Mare - Bârsăul de Sus, Chilia, Homorodul de sus şi Solduba.
- Detalii
- Scris de: Corina Isabella Csiszár
- Categorie: Traditii
- Accesări: 1
„Moartea, eveniment inevitabil în viaţa omului, reprezintă trecerea din lumea aceasta, în lumea de dincolo. Moartea înseamnă o despărţire definitivă a defunctului de familie, de colectivitate. Acest ceremonial este alcătuit dintr-un sistem de practici şi credinţe, menit să asigure integrarea omului în lumea de dincolo, reechilibrarea sistemului social, pe de altă parte. Şi în obiceiurile în legătură cu moartea întâlnim trei etape principale proprii oricărui ceremonial de trecere:
- despărţirea de categoria celor vii;
- pregătirea trecerii în cealaltă lume;
- integrarea în lumea morţilor, restabilirea echilibrului social rupt prin plecarea celui mort..”
Citește mai mult: Câteva considerații cu privire la ceremonialul funerar din Maramureș