După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
- Detalii
- Scris de: Liliana Moldovan
- Categorie: Interviu
- Accesări: 13
Fondator al revistei „Moara lui Gelu”, scriitorului și jurnalistul Dragoș Gelu s-a născut la 22 februarie 1967, în Lucăcești, și face parte din categoria personalităților maramureșene recunoscute pentru bogata activitate pedagogică, literară și culturală. Profesor dedicat, jurnalist, poet și coordonator de proiecte editoriale, dl. Dragoș Gelu a debutat în anul 2010 cu o carte intitulată „Revistele școlare” după care au urmat volumele: „Instantanee maramureșene” (2012), „Valențe pedagogice în activități ecologice” (2014), „Anotimpul iubirii: poezii” (2015) ; fiind coordonatorul volumului colectiv: „Antologie de texte. Recenzii de cărți. Personalități ale literaturii contemporane . Personalități ale literaturii contemporane. Sincerus verba”, în colaborare cu Vasile Bele și Nelu Danci.
- Detalii
- Scris de: Simona-Ioana Cucuian
- Categorie: Interviu
- Accesări: 11
O asemenea cercetare nu poate să facă abstracţie de cele două publicaţii principale care apăreau la Bucureşti şi care erau publicaţii ale Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti, mai exact ale U.A.S.C.R.-ului: Amfiteatru (1966-1991)şi Viaţa studenţească (1956-1989). Trebuie aşadar făcută o distincţie clară între revista de universitate şi revista de organizaţie (de Centru, de „Uniune”).
- Detalii
- Scris de: Marian Ilea
- Categorie: Interviu
- Accesări: 11
Marian Ilea: Domnule Nicolae Breban, domnule Augustin Buzura,
cred că oriunde v-aţi afla, aveţi în memorie un loc drag, o amintire legată de Baia Mare.
Nicolae Breban: Eu m-am născut în acest oraş, dar foarte curând, pe când aveam eu doi ani, prin '36, tatăl meu care pe-atunci fusese funcţionar la episcopie, a fost numit preot paroh în comuna Recea, unde în '40 a fost arestat de unguri.Deci amintirile mele sunt legate de această comună; şi în '40 am fugit, tatăl meu era arestat la Oradea, cu mama pe grabă prin Turda, pe Dealul Feleacului, unde am văzut pentru prima oară un ofiţer român, avea o rozetă cu steagul românesc şi mi s-au umplut ochii de lacrimi, un fel de patriotism instinctiv - nu ştiu cum de-a apărut.
Citește mai mult: Interviu: Cu Nicolae Breban şi Augustin Buzura despre roman de Marian Ilea
- Detalii
- Scris de: Marcel Mureșan
- Categorie: Interviu
- Accesări: 4
Voi continua cu partea a patra a dialogului.
– Dar să nu trecem cu vederea că Heraclit considera mișcarea ca fiind esența realității. Heraclit spunea că totul se află într-o continuă mișcare, conform principiului “panta rei”. Totul curge.
– Și să nu uităm, dacă tot suntem la Heraclit, că opozițiile și contradicțiile sunt sursa dinamicii universale, iar această mișcare este rezultatul interacțiunii tuturor contrariilor.
Citește mai mult: Marcel Mureșan în dialog cu Valentin Lupea (IV)
- Detalii
- Scris de: Marcel Mureșan
- Categorie: Interviu
- Accesări: 6
Vreau să spun din start că Dialogul cu Domnul Profesor Valentin Lupea nu are cum să se termine (așa am ajuns la partea a treia), pentru că pe lângă faptul că amândoi suntem îndrăgostiți de spiritualitatea grecească, amândoi ne “hrănim” din înțelesurile pe care grecii le-au dat multor lucruri, idei, concepte. Dar nu este numai asta, este și acel faimos: “cine vrea să își astâmpere setea, merge la izvor, nu aduce apa cu oala”, care ne-a vrăjit și care înseamnă foarte multe lucruri. Am citit cu mare interes noua carte a Profesorului Lupea intitulată “Insomnii estetice” care continuă descifrarea orizontului estetic din perspectiva unei metafizici construite cu grijă pentru a putea ajunge la înțelesul ultim al fenomenului artistic.
Citește mai mult: Marcel Mureșan în dialog cu Valentin Lupea (III)
- Detalii
- Scris de: Simona-Ioana Cucuian
- Categorie: Interviu
- Accesări: 5
Ion Cristoiu [I.C.]: UASCR-ul funcţiona cum funcţionau şi alte instituţii, organizaţii ale sistemului ceauşist, cum ar fi Comitetul Central al PCR pentru Scânteia, conducerea Frontului Unităţii Socialiste pentru România Liberă sau pentru Scânteia Tineretului – CC al UTC, în calitate de patroni şi editori. Principiile de funcţionare nu difereau cu nimic de principiile de funcţionare ale presei mogulizate în România ultimilor ani. Locul „mogulului” de astăzi care finanţează o publicaţie falimentară din punct de vedere, sigur, comercial, îl ţinea, la vremea respectivă, în cazul revistelor studenţeşti, UASCR-ul.
- Detalii
- Scris de: Simona-Ioana Cucuian
- Categorie: Interviu
- Accesări: 1
Istoria grupului Ars Amatoria în rezumat scurt, cum se spune, pot să ţi-o relatez acum pe nerăsuflate. Mâine plec din nou la Bârgău, unde nu am computer, dar mă mai poţi suna pentru eventuale precizări.
Totul a început în armată (termen redus, 9 luni, imediat după admitere). Despre asta scrie Groşan în „Viaţa ca literatură”. Apoi am început cursurile (in ‘73). Cunoscându-ne bine, grupaţi deja pe afinităţi, ne-am cazat, noi, neclujenii de la secţia Română, în căminul Avram Iancu, în aceeaşi cameră de opt paturi.
- Detalii
- Scris de: Marian Ilea
- Categorie: Interviu
- Accesări: 1
Marian Ilea: E o ocazie fericita sa ne intalnim cu doamna Maria Margareta Labis, sora poetului Nicolae Labis, un poet pe care eu il cunosc foarte bine de pe vremea cand, in clasa a II-a (cred ca multi dintre noi am trait experienta asta), recitam extrem de bine blindat la nivelul intelegerii “Moartea caprioarei”.
“Moartea caprioarei” este un poem ce se citeste cu placere in clasa a II-a, se citeste cu foarte mare placere si in clasa a XII-a, cu mai mare placere dupa ce se termina facultatea. Se citeste si atunci cand ti se naste primul copil, cand ti se naste al doilea copil, cand ajungi la varsta maturitatii, iar apoi se citeste cu mare placere cand esti de varsta a treia. “Moartea caprioarei” este o poezie pe care eu o iubesc foarte mult si in momentul cand iubesti foarte mult un text nu-l comentezi. Nu se preteaza la comentarii si nici macar la plezirismul care ar fi pana la urma o tentatie… Foarte multe spune poetul acolo, doamna Margareta Labis, va marturisesc, nu ma asteptam, cand eram in clasa a II-a, sa stau la o sueta cu sora poetului Nicolae Labis.
- Detalii
- Scris de: Marcel Mureșan
- Categorie: Interviu
- Accesări: 1
Reiau dialogul purtat cu Profesorul Valentin Lupea.
– Acest “kalos”, acest Bine, trebuie pus în slujba moralei. Platon ne spune acest lucru și d-voastră îl amintiți în carte. Dar Binele vine și în slujba Artei, dar nu numai a Artei, ci vine și în formarea unei conștiințe cetățenești și mergând mai departe, vine și pentru constituirea unui mediu plăcut, armonios în care să domine adevărul și frumosul. Dar asta este esența până la urmă: Binele generează frumosul și adevărul. Această îmbinare fericită este până la urma kalokagathia. Și Platon a gândit o cetate ideală unde echilibrul și armonia să primeze. Și aici se vede eficiența – daca pot să vorbesc în termini pragmatici – Artei, a esteticului. Așadar esteticul duce la armonie, ceea ce este mare lucru.
Citește mai mult: Marcel Mureșan, dialog cu Valentin Lupea (II)
- Detalii
- Scris de: Marcel Mureșan
- Categorie: Interviu
- Accesări: 1
Întâlnești în viață oameni care au darul să vorbească “limba ta” și care prin discursul lor îți pot îndruma pașii. Cred că există un fel anume de a dialoga, un fel care prin problematizarea plină de ascuțime, poate călăuzi mintea și sufletul. Și există astfel de oameni pe care eu îi admir și care îmi arată că exista totuși o șansă a omului de a ajunge la substanța lui.
Și este o îndrumare fiindcă în reflecțiile omului asupra propriei existențe se regăsește un mod specific care poate duce la clarificarea lucrurilor. Dar îndrumare în ce sens?? Pentru a răspunde la această întrebare cred de cuviință că ar trebui să scot la iveală dialoguri care pot cristaliza nu numai un mod specific de a gândi, ci pot ajunge la perspectiva înțelegerii subiectelor.
Citește mai mult: Marcel Mureșan, dialog cu Valentin Lupea (I)