ALBASTREI LONDONEZE

 

Doamnei Elisabeta a II-a,

Regina Regatului Unit al Marii Britanii

şi Irlandei de Nord

 

Scriu hărţi neşterse matinale albastre

Mătăsuri albastre nemăsurate

Albastrul neinterioare mănuşi maniere delicate

Albastrelor mâini albastre mişcătoare inspiraţii

Împreunate paruri albastre

Lumina albastră diamantată caleşti albastre deschide

Albastra Londoneza

Parurilor albastre

Albastră

Altoreliefuri albastre foşnind,

Trandafirii albaştri.

 

Amfibie albastră Range Rover

 

Patrunghiulară stea rotundă arzătoare stea,

Stelelor Londoneze Range Rover săgeată brăţărilor ierarhizate coloristic,

blindata metropolitană decapotabil laser parfumuri,

ondulaţi papioane albastre amirali,

clopote opriri fără limbi strigare apei,

Range Rover, striaţii eleroane de lux rid prietenelor mărci,

discontinuu, tuneluri de întorsuri

capturez discontinuu.

 

 

Regelui Mihai I al României şi sforarilor roşii României şi din Revoluţia Română, Decembrie 1989

 

AZI ÎN

TIMIŞOARA

MÂINE ÎN

TOATĂ ŢARA

din acele zile un „motto” scris cu sânge albastru

 

 

Estului roşu capitala roşului aprins

Timişoara

Eroii cornişă albastră ard Revoluţia

Albastre coloane etaloane albastre strigă

Albastrului nestins coroană indigo

Sânii sângelui albastru mamă libertate.

 

Zestre, inversiune metaforică Z

 

Prietenului meu Nicolae Manolescu

 

Cu câte fibre albe am eu,

fibre luminate bărbii,

Real Madrid, Raúl González,

muşchi curaţi adiere

ca scoică deschisă

mustăţi laptelui,

aluminate litere Manolesciene

inversiune metaforică Z,

sequoia literelor de diferenţe

spulberă pulbere de gălbenuşuri stelare.

 

 

Pictopoezie

 

Prietenei mele Dana Grigorcea şi singurei

librării din lume, din San Francisco,

unde la parterul ei, mulţi îndrăgostiţi

îşi lasă manuscrisele lor

 

Londra mea brunetă maree dulci octave de albine,

platine izbirii joc şi nefericirii,

mareelor albe oricăror limbi poetă,

manuscrise ochi de cratere refugii,

ruginii lanţuri rupte,

librăriei din San Francisco,

maree albe zbat trepte de arcuri ascunse.

 

 

Păduri roşii

 

In memoriam Don Enzo Ferrari

 

Asiaticul cal cabrat galbenul Enzo Ferrari

stau răsărituri cupole vremii forturi

şi lui Matsuo Bashô as table de crete

prietenii pinteni Everestului două sculptate steaguri boreale verzi flutură

caii Enzo Ferrari nobili latini roşii ţâşnind

acul roşu de răpiri Maranello

încălecat rege Ferrari

rege latin.

 

Alb

 

Un drum dintr-o poezie de-a mea,

dintr-un fără titlu, iubit nu sta, Francois Villon:

„fără detente,

scări de comparaţii —

sună covoare”,

evadată înnegrire poeziei,

evadez,

alge acordeoane reptile poetice zboruri,

vârfului 31 sclipitor sfetnic dulce constelaţia corbului,

pălărie toreadorului înclinată prinţesă,

prinţesa cu ochii con de brad,

aripă crestată fără sorţi crescând frumuseţe.

 

Anotimpuri

 

1.

 

Cer îngheţ spasm —

toreador cant,

nesechestru croieşte prinţesa.

 

 

2.

 

Nou parfumuri —

bastioane copiii scări,                                                

aduc primul eter cald.

 

 

3.

 

Luciu clocotind —

săgeţi spintecate miezului,

topit roura lung apus.

 

 

4.

 

Ancorat mustul acoperişurilor dopuri

ador cimitirul frunzelor goale —

neîncercuri locuri.

 

 

Lacrimă

 

Carapace melci câmpurile neumbrele nejocurile,

profilurile,

capetele mai late gravurile,

nemişcatele nesecatele femeile.

 

Paznic de carturi înconjor lacrima,

atingerea ei

huse

bipede.


Multiplex major

 

Şi prietenului meu Augustin Cozmuţa

 

Arta

de

a

savura

oxigenul

tăcerii

oxigen.

 

IQ-urile

noastre

de

deal

retezat

poeziile

măşti

ne

nasc

elegii

emergente

ale

noastre

cavaleri

neabsorbiţi

transparentelor

figuri

luptătoare.