De pus în capsula timpului

Dacă ar fi să pun câteva cărți de critică literară într-o capsulă a timpului, cu siguranță le-aș alege şi pe cele ale domnului profesor și critic literar Valentin Lupea, căci în ele se regăsesc nu doar analize profunde, ci și o căldură și o sensibilitate aparte, ce vorbesc peste ani despre bogăția și esența literaturii.
,,Axiologii critice”, volum publicat in 2024 la editura eCreator din Baia Mare este o abordare metodică a evaluării valorilor și principiilor morale, estetice sau filozofice prezente în operele analizate. În acest context, fiecare operă a fost examinată pentru conținutul său literar, pentru sistemele de valori oglindite și pentru modul în care autorii le contestă, le reafirmă sau le pun în discuție.
Axiologia, fiind studiul valorilor, se concentrează pe explorarea elementelor centrale ale unei opere literare care relevă ce este considerat important din punct de vedere moral, etic, estetic sau social. Din perspectiva unei analize literare a 33 de opere, titlul volumului indică o analiză a felului în care valorile universale, cum ar fi adevărul, dreptatea, iubirea, libertatea sau frumusețea, sunt abordate și exprimate în diverse texte.

În analiza acestor opere, se pot observa valorile morale care domină diversele contexte literare, cum sunt conceptele de bine și rău reprezentate și judecate în operele studiate, valorile estetice, ce este considerat frumos, artistic sau ideal din punct de vedere estetic, sau cum contribuie stilul și forma literară la susținerea acestor valori, valorile sociale și politice, cum sunt acceptate sau contestate valorile dominante ale societății în care au fost scrise operele.
Adăugarea termenului ,,critice” la „axiologii” arată o evaluare atentă și, eventual, o examinare sceptică a valorilor prezentate în operele literare.
Criticul literar Valentin Lupea recenzează lucrări, aducând în prim-plan esența și valoarea fiecărei opere în parte. Astfel, Ioan Romeo Roșiianu în „Litanii pentru inima surdă” oferă un exemplu de coerență artistică, poeziile sale fiind o expresie a trăirilor intelectuale și sufletești, bazate pe o bogată experiență de viață.
Carmen Mihaela Coca, autoarea volumului „SPORTUL DE PERFORMANȚĂ (ABORDARE SOCIOLOGICĂ”, subliniază importanța educației fizice ca parte integrantă a dezvoltării umane, acționând asupra corpului și personalității.
Marioara Vișan, în „Printre poeme de suflet”, ne oferă o antologie cu 122 de poeme împărțite în cinci secțiuni, descrise de Constantin Dram ca fiind pline de sentimente profunde și sensibilitate lirică.
Adriana Crăciun și Mihaela Tibil au scris cartea „Fire de iubire”, care reprezintă o mărturie a tradițiilor și meșteșugurilor românești, o carte scrisă cu pasiune și iubire pentru oameni și obiceiuri.
Liliana Carmen Stoica explorează simbolistica liniilor din palmă în volumul „Rătăcită prin linia palmei”, o călătorie lirică între fantezie și realitate, în căutarea destinului uman. Aceeași autoare, vine cu un interesant şi util manual de dezvoltare personală, SCULPTEAZĂ-ȚI TRUPUL, dar şi cu volumul scris cu harul unei persoane care aprofundează învelișurile subtile ale ființei umane,  SETE DE CUNOAȘTERE.
Eugen Baciu descrie în romanul „Povestea unei dorințe” diferite fațete ale iubirii pe fondul unor întâmplări demne de un roman fantasy palpitant.
Mihai Epli aduce în volumul „Lacunele simțirii” o meditație asupra imperfecțiunilor lumii, continuându-și tematica de la volumele anterioare cu tematica luminii, speranței și privirii.
Ioan-Nicolae Popescu în „(Re)chemarea lumii” ne invită în toamna uitării și în amiezile fără umbre într-o bogată colecție lirică.
Monica Georgeta Țintea, în „Axioma gnostică”, abordează teme filosofice și spirituale, fiind o lucrare cu profunde implicații poetice.
Daniela-Elena Popescu în cartea sa „Călătorie transformațională” oferă o explorare personală asupra autocunoașterii, raportându-se la realități spirituale și existențiale.
Mihaela CD și Aurelia Oancă, prin „Măsurând clipa”, ne oferă o carte scrisă în tandem, un exercițiu dificil, dar creativ, în care cele două autoare reușesc să își sincronizeze viziunile.
Ica Gaftone combină în „Toamna vieții” teme diversificate, extinzându-se de la lumea satului copilăriei la o viziune mai largă asupra lumii, cu poeme filosofice și patriotice.
Dana Zen  surprinde lumea literară cu volumul „Doar cărțile”, în care demonstrează o înțelegere originală a lumii literare, după o intensă activitate publicistică.
Violeta Mitru în „ANOTIMPURILE DIN VECHEA CLEPSIDRĂ” ne poartă prin diverse trăiri lirice, de la ecouri bucolice la senzații adolescentine, sub clar de lună deasupra salcâmilor din sat.
Gheorghe Pop, preot și poet, în „Peregrin spre... dincolo” ne oferă poezii cu conotații spirituale, împletite cu trăiri profunde despre iubire și credință.
Nelu Urziceanu povestește în „Un destin cu epoleți” despre viața sa personală și profesională, traversând etapele formării sale ca om și ofițer.
Grigore Călin, în volumul „Setea de Eternitate”, ne surprinde cu poezii filosofice, sociale și patriotice, cu o diversificată tematică lirică, îmbinând iubirea creștină cu teorii în vers despre univers.
Cornelia Costin aduce în „Fluturii din vis” imagini și sunete care ne transportă într-o lume a visului ca formă de creație artistică, îmbinând realitatea cu ficțiunea.
Loreta Toader, în „GÂNDIND ÎN VERDE DIMINEAȚA”, creează o poezie care sondează emoțiile eului liric, încercând să găsească răspunsuri și speranță într-o lume a visului și a dorurilor.
Lucia Steffens cu INIMA DIN PALMĂ, este o creatoare de poezie cu frământări și trăiri interioare, adânc imprimate în versurile sale.
Ana Vecerdea Ardelean, în „DE 10 ORI ȘAPTE” se roagă pentru darul cuvântului, căutând expresia iubirii divine prin poezie și rugăciune.
Vasilie Aurelian Alin, în „PANAHIDĂ POEZIEI”, aduce o poezie în care dezamăgirea este transmisă prin imagini puternice, construind o lume lirică plină de amprente personale.
Daria Hristina debutează cu „Calea trandafirilor vii”, un volum de poezii care redă trăirile tinerei autoare în diverse momente ale vieții sale.
Iris Hall, în „Sita timpului”, abordează teme spirituale, iubirea fiind privită ca sursă de putere interioară și înțelepciune.
George Bănățeanu cu RĂMÂI ÎN SUFLET vede iubirea ca forță centrală a existenței în lucrarea sa, găsind în iubire energia care explică și guvernează întreaga viață umană.
Gheorghe Firczak, în „Avram Iancu - caracterul european al Revoluției Române din 1848-1849”, prezintă o analiză istorică a Revoluției Române și a liderului său, Avram Iancu, pe fondul lumii istorice europene.
Mariana Kiss, în „Miezul gândurilor”, dezvăluie o introspecție poetică asupra gândurilor și trăirilor interioare, refugiindu-se în poezie ca mod de exprimare a emoțiilor.
Tot Mariana Kiss, în „Suflete descătușate”, coboară mai adânc în emoțiile și trăirile sufletului, eliberându-și gândurile prin versuri puternice și expresive.
Marieta Coman, în „Esențe în ecouri”, continuă linia sa poetică presărată cu trăiri spirituale și profunzimi sufletești.
Liliana Gabroveanu, în „Amalgam de suflete”, transmite Cuvânt cu o mare încărcătură emoțională, captivând cititorii.
Liliana Moldovan, în volumul „În albastrul lecturii”, adună 47 de cronici literare, cu gânduri despre frumosul si înțelepciunea descoperite în cărțile recenzate de-a lungul anilor.
Emil Mircea Neșiu aduce în versurile sale din „NOPȚI ALBE, ZILE NEGRE” reflecții asupra existenței și rugăciunilor uitate, într-o poezie plină de lumină spirituală.
Această colecție de recenzii aduce în atenție bogăția și diversitatea literaturii contemporane românești, evidențiind talentul și trăirile profunde ale fiecărui autor.
Acest tip de analiză pune accent pe evoluția valorilor literare în timp, subliniind contribuția literaturii la formarea și reconsiderarea valorilor individuale și colective.