Marginaliile estetice ale profesorului Valentin Lupea, expuse în cuvânt și cercetare filozofică, referitoare la subiectul existențialității și latura didactică

”Marginalii estetice”, Colecția Eseu scrisă de profesorul, poetul, prozatorul și criticul literar Valentin Lupea a fost tipărită în anul 2025, la Editura ECreator Baia Mare și cuprinde două capitole cu teme distincte care ne teleportează în lumea cuvintelor redate din frământările interioare ale autorului, dar și din propria meditație estetică mânată de curiozitatea și dorința de a înțelege și cunoaște înțelesul termenilor prezentați în cuprinsul cărții.
Coperta cărții este semnată de Florin Dochia și înfățișează în prim plan, simbolul unui măr.
În mituri și tradiții, mărul reflectă adesea cunoașterea, nemurirea și iubirea, lucru care ne duce cu gândul la descătușarea gândurilor autorului.
În tradiția creștină însă, mărul este adesea asociat cu fructul oprit din Grădina Edenului.
De-a lungul timpului, artiștii și teologii au popularizat imaginea mărului ca simbol al tentației și al cunoașterii interzise, iar prin intermediul acestei călătorii imaginare, vor porni către cititori și ideile exprimate-n concepte studiate și aprofundate, ale scriitorului Valentin Lupea.
Ilustrațiile oferite pe parcurs îi aparțin lui Carmen Mihaela Coca.

Pornind de la titlul volumului, identificăm în persoana domnului profesor Valentin Lupea, acel curaj al criticului literar care se încumetă să exploreze texte cu un impresionant conținut filozofic scrise pe marginea unor însemnări, note, manuscrise și comentarii, încercând să aducă la lumină, valori de demult apuse care au contribuit la formarea gândirii umane dincolo de tot ce oferă realitatea vizuală sau trăită de fiecare ființă în parte.
Acesta a reușit să analizeze cu minuțiozitate operele unor filozofi care au influențat de-a lungul timpului arta și poezia, mintea umană și tot ce converge din interpretările acesteia, dar și marginalii didactice pe care le prezintă în partea a doua a cărții.
Valentin Lupea readuce în prim plan, curente filozofice elaborate de marii gânditori ai lumii, la baza cărora reușește să adnoteze din punctul său de vedere, interpretări capabile să deschidă opțiuni viabile și concrete în parcursul celor care au contribuit la elaborarea unor concepții despre viață, artă și metafizică.
Se întrevede în realizarea acestui nou proiect al prozatorului, o muncă colosală depusă, o muncă deloc ușoară, având în vedere că filozofia este o ramură a științei care implică multă căutare sufletească și trupească, descoperirea căii de interpretare din unghi propriu a elementelor care decurg din lecturarea unor izvoare vechi, unele apărute și înainte de Iisus Hristos.
Este mult, este puțin?
Din punctul meu de vedere, este o muncă titanică, afișată dincolo de enunțurile clasice elaborate de alți critici literari și filozofi, o muncă care poate deveni un reper adresat persoanelor care încearcă să descopere în actul filozofic gândirea liberă.
Marginalii estetice pornește din dorința profesorului Valentin Lupea de a diseca pe marginea textelor studiate, filozofia lumii, oferind propriile argumente lăturalnice și secundare care se desprind din operele studiate pe marginea unui manuscris.
Filozofia s-a născut din nevoia acerbă a poeților și filozofilor de a-și stabili propriile reguli, încercând să demonstreze prin raționamente logice, punctul lor de vedere cu privire la întâietatea și izvorul înțelepciunii din propriile viziuni asupra vieții, universului și a lumii.
Ei au pretins fiecare pentru sine, dreptatea absolută asupra esenței gândirii lor, prin devotamentul asupra minții care le-a înlesnit aceste atribute.
Platon implică acest concept în crearea și formarea poeziei, reliefându-și tezele emise prin susținerea ideii de guvernare de către filozofi. ”Nu de puține ori, Platon şi-a exersat mecanismul analizei sale tocmai pe această concepție despre Homer, poetul, învățătorul, artistul şi savantul, punându-și întrebarea dacă acesta a fost o ”înțelepciune reală”, priceput în descrierea naturii zeilor.
Platon spunea că arta poetului "constă în imitație”, iar artistul ideal(poet, pictor, sculptor, etc) trebuie să fie un cetățean bun, leal și consecvent în apărarea valorilor umane, care să reușească să înfiereze și să distribuie concepte care să reflecte sensul vieții și inovația în artă. Valentin Lupea descrie: ”După Platon, frumusețea e prin natura ei "o vrajă puternică", o "floare"; poezia e o "muză cuceritoare" (STATUL, X,607), iar în cele mai sinistre înfățișări ale sale, ea poate fi "vrăjitorie" sau "artă a preparării filtrelor".
Atacurile asupra poeziei, sunt evidențiate de autorul cărții, amintind dincolo de însemnările aprofundate pe textele cercetate, rolul poeziei în viața oamenilor, un rol asemănător pe care Biblia l-a jucat în era creștină, rol din care s-a desprins ”spiritul popular”, poetul fiind considerat un izvor al înțelepciunii.
Valentin Lupea încearcă să interpreteze noțiunea cosmosului ca fiind o sursă de frumusețe, de meditație asupra naturii și de înlăturare a divergențelor dintre poeții și filozofii vremii care și-au dorit ca interpretările lor să fie unice.
Aceste discuții contradictorii frecvente dintre cele două grupări, nu au făcut altceva decât să înstrăineze estetica din lumea artei.
Apare astfel noțiunea de cosmolog, care va reveni în forță asemenea unui tăvălug, introducând concepte noi de formare a vieții și a planetei, legând periodicitatea de bază cu ritmurile vieții vegetale și animale, prezentând și aducând în prim plan conceptul despre viață și moarte, de înflorire și ofilire, de îmbătrânire și regenerare.
Cosmologul devine în aceste împrejurări și un filozof meditativ, care reliefează și vehiculează noi concepte de gândire, stabilind o anumită distanță între sine și obiectul contemplației sale, punând la bază teoria frumosului, esteticului și a artei, alături de acea psihologie incipientă în care sufletul este zugrăvit în apropierea funcțiilor și necesităților umane, multiplicat într-o conștiință universală.
Democrit a fost un filozof atomist, care a dat naștere viziunii poetice, dezvoltând teoria despre inspirație, concept atât de necesar poeților și creatorilor de frumos pentru a-și îndeplini actul artistic.
Prima noțiune de doctrină estetică – pitagorismul nu este neglijat de Valentin Lupea, fiind expus ca un concept clădit după convingerile umane.
Pitagora credea că ”numărul” este principiul lumii, esența lucrurilor, prin studierea bazei matematice și a muzicii, ajungându-se la concluzia că sufletul implică armonia, o proporția numerică, care poate fi regăsită în muzică, dans, etc...
Critica sofistă este amintită de profesorul Valentin Lupea din punct de vedere distructiv, dar și constructiv, oferindu-se informațiile necesare, argumentele și contraargumentele care pledează la stabilirea acestor aspecte, implicându-se astfel ideea de artă și modul de atragere și de atragere după sine al artistului în procesul creativ.
Sofismul este o denumire dată în Grecia antică, în perioada clasică (secolul V înainte de Cristos) profesorilor (plătiți) de retorică și de filozofie, care foloseau ca metodă de discuție argumentarea sofistică.
Un alt gânditor al lumii îl reprezintă în  studiul acestei opere literare remarcabile din punct de vedere filozofic și marele Socrate: ”omul care poate fi socotit cel mai mare dintre sofiști, dar în același timp și inamicul lor de temut.
Acesta a înlăturat din gândirea sa toate probele referitoare la faptele cosmologice, pe care le considera irelevante pentru investigația proprie”.
Întrebările lui Socrate sunt catalogate ca fiind întrebări reale, existențialiste pentru el și interlocutorii săi.
Dorea să stabilească și să știe ce anume reprezintă binele în viața socială a comunității, dar și-n viața personală a omului, convins că această cunoaștere și aprofundare a temelor existențiale odată dobândite, vor fi pe deplin capabile în misiunea de conducere a vieții oamenilor, călăuzindu-i pentru a le arăta mai ușor calea de urmat.
A reușit prin expunerile sale să provoace emoții profunde celor care-i ascultau prelegerile, introducându-i astfel în noțiunea de artă, inclusiv în arta medicală care are un impact major asupra vieții și în ziua de azi.
Filozofii amintiți în acest volum sunt preluați de Valentin Lupea într-o ordine aleatorie(după anul nașterii), astfel încât de exemplu, Heraclit (filozof presocratic, grec antic din orașul Efes, care făcea pe atunci parte a Imperiului Persan) este adus în vizorul cititorului exercitând o influență largă asupra filosofiei occidentale antice și moderne, prin lucrările unor autori precum Platon, Aristotel, Hegel și Heidegger.
El a subliniat ideea ca oamenii să trăiască în armonie socială, pentru a nu trăi prin viziunea falsă a unor visători cu privire la formarea lumii, încercând să explice prin elemente raționale(logos) asupra evenimentelor naturale.
În esență, pentru Valentin Lupea, filozoful trebuie să posede întotdeauna finețea omului care delimitează raționalul de abstract, alăturând ideii de divinitate, atribute cum ar fi bunătatea, adevărul și binefacerea.
Totodată el, creionează ideea politicianului, a artei militare și plastice, poetică, muzicală, idealismului, nativismului, animismului, etc pentru a consolida și a zidi temelia care a stat la baza dezvoltării noastre ca ființe umane cu suflet, trup și minte.
El precizează că: ”Filosofia, această ultimă invenție a spiritului omenesc, cea mai tânără dintre arte, este astfel revelată drept cel mai bătrân și cel mai nobil dintre zei".
Concluzia finală este că tot ce se naște din frumos, din documentație exactă și minuțios analizată, devine nepieritor, iară ” dacă arta este filosofie săracă, filosofia este artă excelentă”.
Valentin Lupea s-a născut în la data de 6 noiembrie 1945, în localitatea Obreja, comuna Mihalț, județul Alba. Valentin Lupea, absolvent al Facultății de Filologie, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj – Napoca, specialitatea Limba și Literatura Română, a lucrat toată viața în calitate de Profesor titular, Director și Director Coordonator în județul Mureș.
El a obținut pe parcurs, toate gradele didactice posibile. Profesorul Valentin Lupea este pensionar și locuiește în Satu Nou de Jos (Baia Mare), cochetând cu poezia, proza, eseul și critica literară, fiind implicat în numeroase proiecte literare aflate în programul său de lucru.
Pot afirma că este neobosit în realizarea țintelor aparținând universului artistic, creator, îndrumător, filozofic.
Fiind profesor, întreaga sa viață a fost corelată alături de structura și bazele învățământului.
Acesta este motivul pentru care domnul Valentin Lupea va atribui un întreg capitol(capitolul II) în cuprinsul acestei cărți, universului didactic. Este vorba despre: ”MARGINALII DIDACTICE (ASUPRA PREGĂTIRII COPILULUI PREŞCOLAR PENTRU INTEGRAREA ÎN PROCESUL INSTRUCTIV-EDUCATIV DIN ŞCOALĂ)”.
Valentin Lupea încearcă să marcheze prin experiența proprie a meseriei de dascăl, fundamentele psiho-pedagogice ale elaborării unei mini strategii educaționale opționale referitoare la pregătirea copiilor preșcolari pentru activitățile școlare.
El încearcă să ofere un program școlar de studiu la care adaugă sugestii, fără să îngrădească manifestarea altor inițiative privind călăuzirea cu dragoste și cu măiestrie pedagogică a pașilor celor mai mici, viitori școlari care vor păși spre tainele cunoașterii odată cu intrarea pe băncile grădinițelor.
Pentru profesorul Valentin Lupea, devine esențială raportarea unui copil integru din punct de vedere educațional, ca fiind acea persoană care se va armoniza și îngloba cu ușurință în sistemul educațional, ajutat fiind încă de la început, de educatorul însărcinat să-i dezvăluie treptat lumea minunată a cunoașterii și a cărților, acea lume care-i va înzestra în viitor capacitatea de a analiza elementele primordiale de supraviețuire care-l vor însoți pe tot parcursul vieții. Astfel, autorul cărții sugerează importanța pe care educatorul și învățătorul o vor avea asupra formării preșcolarului ca om matur, explicând că elevul este o ”realitate vie care urmează să pășească peste pragul școlii cu inteligența și cunoștințele sale, dar și cu emoțiile, cu interesele, cu bogata sa personalitate în devenire”.
El propune ca dascălii să urmărească din timp abilitățile, conduita, realizările și eșecurile fiecărui elev, pentru ca în timp, să se poată implementa corecturile necesare în vederea stabilirii unui contact optim și realist între educator și școlar.
Cunoașterea gradată și permanentă a activităților școlare și extrașcolare vor constitui punctul de pornire în educația preșcolarilor: ” ca o premisă obligatorie a asigurării succesului școlar al viitorului elev de vârstă școlară mică, precum și realizarea idealului educativ al etapei, prin cultivarea creativității la copil”, spune Valentin Lupea. Importanța cunoașterii copiilor de vârstă antepreșcolară și preșcolară în vederea pregătirii lor pentru munca instructiv - educativă din școală, cunoașterea particularităților psihice ale copilului în general, reprezintă o necesitate izvorâtă din însuși scopul educației cerută de comanda socială prin care trece țara într-o anumită etapă, alături de copilul în sine, cu propriile lui însușiri emoționale, psihice și fizice.
Valentin Lupea intervine documentat în sprijinul educatorilor, învățătorilor și al profesorilor, construind un elaborat plan de formare a conduitei preșcolarului și școlarului, încercând să ajute și să ușureze munca dascălilor în luarea celor mai bune decizii privind modelarea caracterului copiilor necesar în dezvoltarea acestora.  
Recomand din inimă pentru toți cei care îmbrățișează meseria de dascăl, citirea acestei cărți, în speranța că vor desprinde din paginile parcurse, idei care să le ușureze apropierea de elevii dornici să pătrundă în lumea minunată a cunoașterii tainelor pe care viața o pregătește pentru fiecare suflet ce zăbovește pe pământ, având propria sa misiune trasată încă de la naștere.
Vă felicit domnule profesor Valentin Lupea pentru ambele teme alese: ”Marginalii estetice” și ”Marginalii didactice” și îi asigur pe cei interesați, că nu vor regreta atunci când vor lectura acest eseu izvorât din inimă, descris cu profesionalism și o cunoaștere detaliată a conceptului privitor la neliniștea metafizică care-l însoțește pe scriitor în fiecare clipă a vieții sale.
Prin structura zămislită dar căutată cu ardoare în fiecare gând existențialist, Valentin Lupea este în concepția mea, un filozof care încearcă să explice pe înțelesul tuturor, mecanismele care au stat și vor contribui la baza formării noastre ca oameni maturi, capabili să depășim cu ușurință vicisitudinile vieții, atunci când vom reuși să-i deslușim o parte din tainele ei.