După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
- Detalii
- Scris de: Valentin Lupea
- Categorie: Critica literara
- Accesări: 1
Natură problematizată fiind, Ioan Romeo Roşiianu, ca om, ca artist creator de literatură, este un interpret profund al vremurilor noastre, atât de tulburi și-atât de nesigure, vremuri care-i provoacă o anumită stare de neliniște, o stare de angoasă, aproape patologică, o stare caracterizată prin neliniște sufletească, prin tulburări și îngrijorare, toate acestea manifestându-se la nivelul liricului domniei sale, la modul filosofico-psihologic al unui existențialism dominant, brut, dar pătrunzător, aspru, dar năucitor de frumos și de cutremurător în același timp.
Proieminenta personalitate literară a domului Ioan Romeo Roşiianu îl face cunoscut atât în țară cât și peste hotare, nu numai prin lungul șir al scrierilor Domniei sale, un șir de-a dreptul fabulos (17 volume de poezie; 2 volume de religie, coautor; 1 volum de publicistică; 5 volume de critică literară; 3 volume de cărți traduse, iar în curs de apariție, încă 2 volume, unul de poezie și altul de critică literară, precum și o piesă de teatru), dar și prin semnătura pe care și-a pus-o până acum pe scrierea prefețelor, postfețelor sau referințelor critice la peste 500 cărți, fiind inclus în 11 dicționare și în peste 100 antologii literare, dintre care trei sunt ediții bilingve româno-albaneze.
Ioan Romeo Roşiianu a publicat poezie, proză eseuri și critică literară în toate revistele importante din țară, la unele dintre ele având rubrici sau pagini permanente de critică literară.
Citește mai mult: A treia transcedere a litaniei în arta creației literare
- Detalii
- Scris de: Mioara Bahna
- Categorie: Critica literara
- Accesări: 1
Ioan Romeo Roșiianu – cel puțin în ultimele volume publicate – este unul dintre puținii scriitori care aproape că pun semnul egalității între viață și scris, pentru care, altfel spus, viața se identifică în totalitate cu literatura, așa cum este și cazul volumului de față, „Litanii pentru ultimă uitare” (Ecreator, Baia Mare 2025), o lungă confesiune pendulând dramatic între sfâșiere sufletească și resemnare, stări care-i vin din firescul nevindecabilului dor de rădăcini și, cu deosebire, de părinți, de mamă întâi de toate, pe care poetul o divinizează, încât pare să accepte sporirea grabei, mai ales în ce-l privește, a ceea ce Lucian Blaga numea Marea Trecere ca pe o posibilitate de regăsire a fericirii primordiale. „îmi e dor de jalea mea de dus / dar mi-e liniștea pocal de nori / mama mea tu în apus te-ai dus / să m-aștepți la margine de sori”.
Cu luciditate tragică, străbătută totuși nu de puține ori de un sentiment de frustrare, venit din intensitatea cu care se arată semnele limitelor propriei condiții, prin vocea textuală Romeo Roșiianu realizează, de fapt, din perspectiva unui „dor adânc” de propria moarte, un rechizitoriu al existenței, în general, și, totodată, al destinului uman, dar și o insolită declarație de dragoste tocmai față de viață, poeziile din carte dezvoltând tema morții ca singura și ineludabila realitate, drept care, asumându-și-o, cu ironie dureroasă, anunță: „Am luat bilet de ducerea spre moarte / mă duc cu mine-acolo doar la dus”. Și, cu aceeași tristețe, anticipează: „va fi frumos în lumea voastră / puțini vor ști că am plecat”...
- Detalii
- Scris de: Valentin Lupea
- Categorie: Critica literara
- Accesări: 1
Referindu-ne strict la termenul "litanie", trebuie să spunem faptul că litania se referă la o formă de rugăciune sau invocație care constă în repetarea unor cereri, adesea adresate lui Dumnezeu sau sfinților, de către un lider religios, cu răspunsul comunității, și că ea, litania, își are rădăcinile în tradițiile religioase creștine, fiind menționată în literatură patristică a Bisericii Ortodoxe și Catolice; cele mai vechi referințe găsindu-se în liturghia mistică a primelor secole ale creștinismului.
Litania a avut și încă are un puternic impact cultural și societal, servind drept un mecanism de întărire a comunității prin rugăciune colectivă, având o importanță deosebită în cultul comunitar și-n ritualurile individuale, dar și un puternic impact în ceea ce privește influența ei în arte, în general, în literatura și cultura populară, în special.
Astfel, conceptul de litanie a inspirat opere de artă, poezii și literaturi, fiind frecvent întâlnit în creațiile literare ale lui Dante și ale lui Milton, dar și-n arta vizuală, unde litania apare ca temă centrală în multe picturii religioase.
În epoca modernă, au apărut o mulțime de termeni asociați litaniei, cum ar fi: rugăciunea, invocația, cererea, dar și antonime ale acesteia, precum indiferența sau necredința, care ajută la conturarea unei înțelegeri mai cuprinzătoare.
- Detalii
- Scris de: OLIMPIA MUREȘAN
- Categorie: Critica literara
- Accesări: 1
Valentin Lupea, INSOMNII ESTETICE, Colecția Eseu, Ecreator, Baia Mare, 2025
Încă o carte dedicată esteticii și preocupărilor analitice ale fenomenului literar scrisă de prof. Valentin Lupea. Această carte apare ca o continuare a studiului anterior cu titlul Marginalii estetice unde s-au prezentat mai mult ideile estetice ale lui Socrate și Platon, iar cartea de față va avea în centru preocupările lui Aristotel în legătură cu artele și cu alți scriitori care și-au exprimat idei estetice în antichitate.
La Aristotel găsim citindu-i opera concluzii rafinate despre poezie, despre originea artei, el nu este de acord cu Platon c-ar fi de la Prometeu, ci arta are la bază mâna omului în realizarea măiestriei artistice, Omul „care singur stă drept în picioare, în conformitate cu natura și esența lui divină.”( De partibus animalium)
Un capitol sintetizează prin titlu esența conceptului despre artă: „Natura este dinamică și finalizantă, iar arta este energie structurată.” În Metafizica Aristotel scria că natura și arta sunt două lucruri principale, deosebirea dintre ele este aceea că „natura își are principiul mișcării în ea însăși, pe când... producțiile artistice sunt acelea a căror formă se află în sufletul artistului.”
Sistemul estetic a lui Aristotel vs. Platon se bazează pe afirmațiile înaintașilor săi antici, dar, uneori se continuă și se precizează cercetarea sau se merge mai departe cu alte idei. În Politica Aristotel scrie despre foloasele pedagogice ale muzicii, importanța științei pentru virtute... „prin urmare arta este creația umană după creația divină” iar despre imitație la poezie ea este văzută ca echivalentă cu producerea sau crearea unei idei adevărate care face parte din definiția artei în genere, se iau spre analiză noțiunile de „frumos, adevăr, etic, iubire și libertate”.
- Detalii
- Scris de: Liliana Moldovan
- Categorie: Critica literara
- Accesări: 1
Volumul de eseuri „Insomnii estetice” oferă iubitorilor de înțelepciune o lectură încântătoare, fragmentele de filosofie estetică pe care ni le propune profesorul Valentin Lupea, în această carte, indicând o cale inedita de a înțelege arta și ideea de frumos prin intermediul unor exerciții de meditație, profunde și revelatoare, referitoare la miezul concepțiilor estetice formulate de marii gânditori ai antichității.
Citite cu răbdare și atenție, eseurile reunite în volumul apărut la Editura eCreator, pun în evidență dimensiunea meditativă a fiecărui capitol din carte, autorul îndemnându-ne să-i regăsim, dintr-o inedită perspectivă a esteticului, și să-i redescoperim pe Platon, Plotin și Aristotel.
Profesorul Valentin Lupea nu abordează tema frumosului, în mod explicit, didacticist, poziția sa este, mai de grabă, cea a unui gânditor care reformulează, revizuiește și face deschideri spre operele filosofilor mai sus amintiți.
„În ideea de a ajunge la un adevăr cât de cât liniştitor, concluziile lent dezvoltate ale marilor gânditori ai lumii trebuie neapărat transfuzate la nivelul sistemului circulator al intelectului celui care investighează.” (Valentin Lupea – „Cuvânt înainte”).
Citește mai mult: Valentin Lupea și ale sale reverii eseistice
- Detalii
- Scris de: Gelu Dragoș
- Categorie: Critica literara
- Accesări: 1
Hotărât lucru, profesorul, criticul literar, eseistul și scriitorul Valentin Lupea este în căutarea nemuririi. Bagajul de cunoștințe din varii domenii ale literaturii române și universale nu dorește să fie pierdut pe drum, motiv pentru care ne propune, la început de vară, o nouă carte, intitulată „Insomnii estetice”, editura „eCreator” Baia Mare, Colecția ESEU în care își expune trăirile, modul de-a gândi și exista, trecător, pe acest pământ.
În fapt volumul „Insomnii estetice” poate fi considerat o continuare a preocupărilor lui Valentin Lupea din volumul „Marginalii estetice”, o carte de eseuri și meditații estetice precum și introducerea în istoria acesteia, o lărgire a orizontului estetic cu noi protagoniști, gen Aristotel, Xenocrates din Sikyon, Horațiu și Dionis din Halicarnas ori Plotin.
Spuneam despre autor, cu un anumit prilej că este: „Profesor de limba și literatura română, gradul didactic I, (n. 6 noiembrie 1945 în localitatea Obreja, comuna Mihalț, județul Alba), absolvent al Facultății de Filologie, Universitatea BABEŞ-BOLYAI din Cluj - Napoca, specialitatea LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ, cu Examen de Diplomă, promoția 1970.
Citește mai mult: Valentin Lupea și insomniile care nu-i dau pace!
- Detalii
- Scris de: Iulia-Maria Ciherean
- Categorie: Critica literara
- Accesări: 1
Domnul profesor Valentin Lupea vine în fața publicului cu un volum nou de eseuri, ce face parte din colecția ESEU, ce apare la editura băimăreană eCreator, coordonată și supravegheată atent de criticul literar și scriitorul Ioan Romeo Roșiianu.
Volumul prezent începe cu un ,,Cuvânt-Înainte” al autorului însuși, în care justifică și argumentează mecanismul literar. În plus, la final, adaugă și o notă particulară, prin care afirmă că toate textele din această carte au apărut și în revista eCreator de-a lungul vremii.
Cartea este alcătuită din trei capitole: capitolul I- Aristotel vs. Platon. Sistemul estetic al lui Aristotel; capitolul 2- De la Aristotel la Platon; capitolul 3- Interviuri. Fiecare capitol cuprinde mai multe subcapitole/părti ce tratează tema abordată.
Astfel, capitolul I este alcătuit din mai multe tablouri, unde autorul vorbește despre Aristotel și Platon, despre teoriilor și viziunile lor.
- Detalii
- Scris de: Gabriela Dimitriu
- Categorie: Critica literara
- Accesări: 4
Un nou proiect de o valoare literară și filozofică ridicată, a criticului literar profesor Valentin Lupea, a văzut lumina tiparului în vara anului 2025 la editura ECREATOR – Baia Mare.
Cartea: ,,Insomnii estetice” face parte din Colecția Eseu și este structurată pe trei capitole: ,,CAP. I ARISTOTEL vs PLATON. SISTEMUL ESTETIC AL LUI ARISTOTEL”,
,,CAP. II DE LA ARISTOTEL LA PLOTIN” și ,,CAP. III- INTERVIURI”.
,,Insomnii estetice” este o continuare a cărții ,,Marginalii Estetice”, carte tipărită tot în acest an la Editura ECreator Baia Mare, căreia am avut onoarea să-i creionez referințe critice.
Ca o paranteză la introducerea în universul literar al prezentei cărți, voi spune câteva idei despre Marginalii Estetice. Volumul anterior a cuprins două capitole cu teme distincte care ne-au teleportat în lumea cuvintelor redate din frământările interioare ale autorului, dar și în propria meditație estetică, mânată de curiozitatea și dorința de a înțelege și cunoaște înțelesul termenilor prezentați în cuprinsul cărții.
Titlul cărții ne duce cu gândul la preocuparea continuă a profesorului Valentin Lupea de a descoperi raționamente și răspunsuri legate de existențialitate, la orice oră din zi sau noapte, cu privire la sistemul estetic prezentat de filozofi.
Coperta cărții ,,Insomnii estetice” este realizată de talentatul Florin Dochia, iar ilustrațiile sunt scoase in evidență de Carmen Mihaela Coca.
Citește mai mult: Valentin Lupea, o imagine vie a educației estetice
- Detalii
- Scris de: Adriana Crăciun
- Categorie: Critica literara
- Accesări: 2
Volumul „Insomnii estetice”, semnat de Valentin Lupea și publicat în 2025 la Editura eCreator din Baia Mare, este o lucrare care îmbină în mod inspirat cugetarea filosofică asupra esteticii cu o deschidere către sensibilitatea și trăirea artistică autentică. Cartea continuă demersul autorului început în volumul „Marginalii estetice”, propunând și de această dată un studiu al marilor teme ale esteticii, nu printr-o sistematizare rigidă, ci printr-un dialog viu cu marile spirite ale culturii universale.
Cartea „Marginalii estetice” sugera o serie de observații, note și reflecții scrise pe marginea unor teme estetice, adică în jurul ideilor consacrate, într-o formă „colaterală”, exploratorie.
Era un titlu care marca o apropiere critică și meditativă față de estetica teoretică.
„Insomnii estetice”, titlul noii cărți, este un pas mai personal și mai intens: nu mai este vorba doar de o abordare de pe margine, ci de neliniști interioare, gânduri care „nu dau pace”, care țin treaz autorul și îl fac să revină obsesiv asupra unor întrebări despre artă, frumusețe, sensul estetic în existență.
- Detalii
- Scris de: Horia Picu
- Categorie: Critica literara
- Accesări: 1
Alaa-al Aswani dă impresia a fi un scriitor egiptean rebel. Pare să nu ţină cu ai lui. Pare...
„Dacӑ n-aş fi fost egiptean, aş fi vrut să fiu egiptean“- a spus Mustafa Kamil. Alaa-al Aswani pleacă de citatul acesta şi se lansează într-o veritabilă diatribă împotriva poporului egiptean. De fapt, doar personajul scriitorului vede egipteanul de azi în culori atât de terne. Isam Abd al-Ati, povestitorul de care pomeneam, se întreabă „Cum ar fi gândit domnul Mustafa Kamil, dacă ar fi fost chinez - să zicem - sau indian? Ar fi repetat aceeaşi expresie, mândrindu-se cu naţionalitatea lui chineză sau indiană?”
Isam Abd al-Ati, personajul principal al primei povestiri se întreabă ce motive a avut Mustafa Kamil pentru a se declara mândru că-i egiptean. Au ceva specific egiptenii, cum ar fi seriozitatea şi pasiunea pentru muncă a germanilor sau a japonezilor, le plac aventura sau schimbarea, ca americanilor? Răspunsul e dur: „Laşitatea şi ipocrizia, răutatea şi viclenia, lenea şi pizma. Astea sunt realităţile egiptenilor şi, cum ştim adevărul despre noi, ne străduim să le ascundem prin strigăte şi minciuni. Sloganuri sforăitoare şi goale, repetate zi şi noapte, despre „măreţul“ popor egiptean.”
Citește mai mult: ʺAş fi vrut să fiu egipteanʺ de Alaa-al Aswani