Poezii de Burcea Eliza-Emanuela

SENTIMENTE-COLECTIV

Nu plânge mamă de mine
Că unde sunt acum e bine
Este atât de frumos locul,
Soare, flori şi îngeri... totul.
Ştiu că te am lăsat acasă
Cu inima grea , dar lasă
Am ajuns în rai mamică
Acum sunt inger de lumină.

Am să mă rog la Dumnezeu
Să te ţină sănătoasă
Chiar de plângi după mine
Să ştii că acum sunt bine.


SENTIMENTE-COLECTIV

A fost nevoie de eroi
Ca să lăsati osul şi voi
Acum ne uităm ca la icoane
La pozele celor ce-au fost
Copii, iubiţi, fraţi sau surori
Ce acum au devenit eroi
Vor ajunge oare banii
Dragii noştrii guvernanţi
Ce ni i-aţi dat nouă de milă?
Să trăim cum ne-ati urat?
De ce copii aceştia tineri
S-au sacrificat în van?
Să ieşim cu toţi in stradă
Aşa cum suntem noi de goi
Să-i alungăm de la putere
Pe cei plimbaţi în ţări străine
Sub pretext de delegaţii.

Ai venit


Ai venit pe neasteptate
Nu am stat să mă gândesc
Eşti tu aşa cum vreau eu?
Dar cum vreau eu?
Aşa cum eşti tu:
Dulce, atent, sensibil, optimist;
Atunci am realizat,
Că nu ai defecte,
Imi place când râde
Ador să mă trezesc lângă tine,
Să-ţi aud respiraţia,
Să-ţi simt pielea pe pielea mea
Să îţi simt mirosul
De care nu mă satur.
Cu tine,
Am învăţat să înving orice,
Ai incredere în mine
Cu tine râd mai des
Cu tine merg oriunde.
Sa îţi sărut gropiţele
Să mă alint în braţele tale,
Lângă tine sunt unică
Lângă tine sunt femeie
Te ador când eşti copil
Te iubesc dragul meu.


Nu ştiu

Nu ştiu
Dacă în univers
Mai există ViAŢĂ
Dar ştiu că
În mine
Există iubire
M-ai înţeles
Când alţii mă huleau,
M-ai iubit
Când alţii mă urau
Am un secret
Vrei să-l ştii?
TE IUBESC!!!



Suflet de catran


Suflet de catran,
Inimă de piatră,
Te-am iubit nebună
Tu...m-ai părăsit.
Este oare bine?
Cât e de corect?
Să râzi de un suflet
Şi să-l rupi bucati?
Am sperat că poate
Ai să te reîntorci
Dar ai călcat pe mine
Fără remuşcări.
Priveşti cum sângerează
Şi râzi pe înfundate
Crezând ca nu ştiu.
De poate vreodată
Te vei reîndrăgostii
Pe mine să ştii
Nu mă reînvii
Ai ucis iubirea
Doar atât să ştii.


O mie

O mie de clipe ,
O mie de sori
Toate pentru tine
Pentru suflețelul tău
Minute, clipe, ore,
Vise pierdute
Iubiri rătăcite
Suflete pierdute.
Norii ce trec
În zbor adânc
Peste sufletul meu,
Salvează-mă te rog.
Din abisul adânc
Al unui negru hău
Tristețea sufletului
Plin de un dor greu.


Întrebare

M-am trezit în miez de noapte
Ca să-ți spun cât te iubesc
Dar erai cu altă fată,
Îi șopteai că o dorești
Te-am iubit întreaga viață
Dar tu n-ai vrut să observi
Ai avut doar interese
N-ai iubit, am înțeles.
Pe câte ai mințit tu oare
Că sunt toată viața ta?
Câte suflete lăsat-ai
Plângând greu în urma ta?
Când îți va venii și ție
Rândul să fii păcălit
Să simți doar durere-n suflet
Să vezi cum e să fii mințit.


Erai tu

Erai tu când dansai,
Iar trupul tău se mișca senzual
Doar pentru mine.
O imagine mi s-a fixat în suflet
Ramânând acolo pe vecie,
Iar eu, poate, peste ani
Îmi voi aduce aminte
Cum te mișcai dansând senzual
Tu uitându-te la mine.
Ne vom aminti peste ani
Tinându-ne strâns în brațe,
Tu îmi vei spune
Cum eu te priveam,
Iar eu, cum tu, senzual, îmi dansai.
Deci, iubito, să lăsăm
Timpul să curgă,
Să se piardă departe în zări,
Și te implor, iubito,
Să-mi dansezi
În picioarele goale pe masă,
Iar eu, alături de tine,
Să te privesc vrăjit.