Poezii de Constantina Dumitrescu

Poziția vieții

Ce este viața?
Cine o cunoaște?
Ce știți voi despre viață și trăirile ei?
Eu cred că este doar clorofilă
Ce face să se plimbe sângele,
 Fie el verde sau roșu,
Galben sau albastru,
Prin venele pline de durere.

Această hârtie albă ce poartă cerneală
 Are viață sau ce este cu ea?
Îmi puteți răspunde exact
Sau și ea conține clorofilă
Și este părticică din tine,
 Din zorile ce inundă planeta
Și suflete ce zac în necunoscut
Pe acest pământ ce poartă
Visele vieții eterne.

Apa

Sunt cuprinsă  de furia apelor
Ce sălășluiesc în trupul meu
Și imi amintesc de liniștea cerului
Ce-și plimba apele pe corăbiile de nori,
Eliberand surplusul, alimentând vieți,
Oriunde merg, apă  gasesc,
In plante, în insecte, în mine,
Și furia ei mă dezlănțuie,
Ca pe o furtună în calea oceanului,
Clocotesc apele în viața mea,
Precum apele în magma vulcanului

Radiografia
 
 Radiografia sufletului
 Se citește în harta ochilor,
 În mersul trupului
 Și în zborul gândurilor.
 
 Radiografia speranțelor
 Se citește în stelele Universului,
 Că și în puterea iubirii
 Și a dorințelor divine.
 
 Radiografia trupurilor

 Este doar un biet clișeu voalat
 De timpul ce trece peste el
 În adâncul necunoscutului.
 
 
Azi

Azi am avut numai gânduri urate
Am invitat un pelican să  îmi scoată un ochi
Pentru a plăti tributul  vieții
M-am agatat de vapor și-mi doream
Catargul de pe vas să mă ucidă
Da, să mă ucidă cu  adevarat
Nu cu o jucărie de lemn
Dar nimic din toate acestea  nu  s-a  întamplat
Azi merg  și iar merg
Cu sufletul meu îndurerat
M-aș agăța de aripa unui pescaruș
Ca să mă unesc  cu Soarele
Ce plutește peste verdele mării  senin

Radiografia sincerității

 Este în candoarea Luminii
 Pe care o revarsă cei buni
 Și pe care o poartă mereu cu ei.
 
 Radiografia iubirii
 Se găsește în emanarea energiilor
 Din corpul uman
 Ce se revarsă prin sorpul astral.
 

PARADISUL

Ferestrele verzi răspândesc paradisul
reversul paradisului, pioşenia sufletului
vernisaje pentru răsăritul dimineţilor
presărate cu perle argintii peste fericire
goliciunea trupească amestecată
cu parfumul trecutului
simbolul existenţei
zestrea pământeană este bucuria
răspunsurile primite de inimă
caracter primitiv şi de actualitate
născut din dorinţe supreme
răspândite cu iubiri peste omenire
pavăza ferestrelor verzi rămâne Soarele
răspuns pentru prietenie, Lumina
pasăre de înlocuit a paradisului
stea eternă a sufletelor
dornice de simboluri vrednice
de ferestre verzi ce răspândesc paradisul.


Aş vrea

Aş vrea să fiu un vânt prin nuc,
Aş vrea la tine să ajung,
Prin frunzele de trandafiri
Să pun petala din trecut
În braţele noastre şi în nuc.

Aş vrea să fiu un vânt prin stele,
Să te cuprind mereu cu ele
Şi să te strâng, să te sărut
Aşa cum numai eu ştiu,
Copila mea şi-a păcii pe Pământ.

Sunt vântul ce stă mereu în Soare,
Şi-alerg aşa cum sufletul mi-o cere,
Şi răscolesc tot universul
Ca să ajung la tine, înger drag,
Dar misiunea mea nu s-a sfârşit
Aici, pe Pământul tău, Lumina mea,
Eşti a păcii pe care-ai creat-o pentru viitor,
Aşa cum ne-a dictat bunul Dumnezeu.

Aş vrea ca apele să le mişc
Şi să le pun în suflete pierdute,
Să se întoarcă în viaţa iubirii înot,
Să lase-n urmă ura şi dezastrul,
Căci numai cu inima curată
Păstrăm vântul din nuc şi Soare
Ce ne veghează permanent,
Trecându-ne prin gaura cheii,
Făcându-ne mai înţelepţi.

Paradisul

Ferestrele verzi răspândesc paradisul.
reversul paradisului, pioşenia sufletului
vernisaje pentru răsăritul dimineţilor
presărate cu perle argintii peste fericire,
goliciunea trupească amestecată
cu parfumul trecutului.
simbolul existenţei,
zestrea pământeană este bucuria,
răspunsurile primite de inimă,
caracter primitiv şi de actualitate
născut din dorinţe supreme
răspândite cu iubiri peste omenire.
pavăza ferestrelor verzi rămâne Soarele.
răspuns pentru prietenie, Lumina,
pasăre de neînlocuit a paradisulu,i
stea eternă a sufletelor
dornice de simboluri vrednice,
de ferestre verzi ce răspândesc paradisul.


Invizibil


viaţa invizibilă a mea, a ta,
nu ne-a făcut prea cunoscuţi.
în lumea aceasta invizibilă
suntem doar nişte păpuşi
ce joacă pe sârmă la concurs
fără să ne vedem sau auzi,
căci viaţa noastră este invizibilă,
faptele noastre bune sunt invizibile
faptele rele, dacă există cumva,
sunt foarte vizibile maleficilor
ce le arată cu degetul
şi strigă-n gura mare:
”uite, uite ce-au făcut!”
şi ei mereu văd gunoiul din ochiul altora
dar bârna din ochii lor nu o văd niciodată
ei o vor invizibilă, dar nu se poate,
este prea mare, prea dură, prea urâtă,
prea meschină, prea lacomă,
este o bârnă cu mulţi colţi,
mă mir că nu-i orbeşte
pe cei ce poartă doar ură şi laşitate
dar timpul nu-i trecut pentru ei
după faptă şi răsplată vor primi
faptele lor îi vor blestema
şi ei nu vor mai fi invizibili
faptele bune stau cuminţi şi aşteaptă
chiar de sunt invizibile
până în ziua în care primesc marea răsplată
în ziua de apoi, în ziua adormirii,
chiar de ei sunt invizibili azi,
aici pe pământul ce crede că-i educă.


Valuri  în cer

Plutesc pe o mare de nori
Ce se n-văluresc în sufletul meu
Transformându-mă într-o fântână
Vie, ce se lasă cucerită
De sentimente stranii, necunoscute.

Munţii plutesc printre nori
Formând lanţuri de veghe,
Pătrunşi de paloşul Luminii
Ce se răzvrăteşte în inima lor
Făcându-i fântâni plutitoare-n nori.

O pală de vânt adie
Şi mişcă munţii din inima mea,
Ce transportă atâta iubire
Pe care oamenii nu o pot crede.

Mări, Soare, munţi, vânturi
Toate se aleargă-n paradis
Spunând cu multă căldură
Că viaţa-i doar o licărire pe Pământ.


Spectacol


Colţuri, colţuri, mese, trufe,
spectacol terestru perfid
ce stă ascuns în buza vieţii
purtat de-o undă în abis.
spectacole, filme, teatru, muzică
cuprind întreaga lume
cu imagini prea reci
prea meschine, prea calde
prea pure, prea dulci
şi toate se aşează la masa cu trufe.

Arbaleta

Platoul munţilor, cerurilor
pâlcuri de zăpadă, nori
este pătruns de-o şoaptă
trasă cu arbaleta
arătând traseele montane
printre nori, printre zăpezi,
ce poartă forme diferite
arătând începutul şi sfârşitul
săgeata indicând drumurile
aruncate în paradisul zăpezii
pline de indicatoare
cu trimiteri exacte
pentru a începe şi a sfârşi
ce-ai început şi nu ai sfârşit
sau ai sfârşit fără să începi.
platoul munţilor alb-albaştri
desene, imagini, delir,
sunt doar început şi sfârşit,
sfârşit şi început.

Cv - Constantina Dumitrescu

Constantina Dumitrescu s-a născut în ultima decadă a lunii mai a anului 1953 în Podari - Craiova într-o familie de etnici macedoneni. Geamăn prin naştere şi definiţie şi-a dorit întodeauna ca această lume să fie un loc mai frumos şi mai bun. În primul rând mai frumos. Anii comunismului nu au reuşit să-i ştirbească cu nimic spiritul creator, gândirea versatilă şi nonconformistă care aveau să o caracterizeze întreaga viaţă.

S-a căsătorit în anul 1972 şi a adus pe lume o fiică la începutul anului 1973.

În anul 1990 a devenit una dintre primele femei întreprinzător din Craiova ocazie cu care a demarat un salon de înfrumuseţare.

În anul 1998 a luat decizia de a se implica mai mult în viaţa comunităţii macedonene din România şi astfel a început să se gândească la o modalitate prin care etnicii macedoneni din această ţară şi-ar putea păstra, exprima şi dezvolta identitea etnică, culturală şi lingvistică şi de a le transmite mai departe. Aşa a luat naştere Asociaţia Macedonenilor din România în anul 2000.

Încă de la început doamna Constantina Dumitrescu a fost desemnată să devină persoana care să reprezinte public această organizaţie şi astfel a fost aleasă în unanimitate preşedintele acesteia.

Alături de fiica sa – Liana Dumitrescu - a început lupta pentru recunoaşterea etniei macedonene şi introducerea acesteia pe listele de recenzie din anul 2002. A fost încă o bătălie câştigătă în lungul şir al confruntărilor purtate în numele unui înalt ideal social.

Activitatea de zi cu zi ca preşedinte al unei organizaţii entice a însemnat pe de o parte promovarea şi organizarea de programe, manifestări, evenimente, acţiuni, mese rotunde şi seminarii privind garantarea, păstrarea, exprimarea, promovarea şi dezvoltarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase a macedonenilor din România, iar pe de altă parte a însemnat cultivarea valorilor comune, combaterea discriminării şi a prejudecăţilor prin promovarea diversităţii culturale.

Doamna Constantina Dumitrescu a promovat strategii şi politici de dezvoltare organizaţională dar şi comunitară, lucru care a însemnat lucrul în permanenţă cu oamenii, relaţionarea cu aceştia. În poziţia sa de persoană care promovează etnia, doamna Constantina Dumitrescu a promovat, identitatea, cultura şi s-a luptat pentru păstrarea şi punerea în valoare a elementelor definitorii ale etniei macedonene, precum limbă, folclor, şi tradiţii. Cu elocvenţă a susţinut modificările necesare în legislaţia românească legate de minorităţile naţionale.

Doamna Constantina Dumitrescu a considerat că pentru o mai bună afirmare a spiritului civic, a toleranţei şi acceptării diferenţelor culturale, lingvistice şi de religie în vederea integrării armonioase intr-o Europă unită a etniei macedonene din România este necesar ca atât la nivel local, la nivel de ţară dar şi la nivelul Uniunii Europene comunităţile etnice trebuie să fie libere să se manifeste în domeniul cultural, acceptarea diversităţii fiind primul pas în acest proces.

Încă de la începutul activităţii Asociaţiei Macedonenilor din România, doamna Constantina Dumitrescu s-a dedicat şi activităţii de presă, fiind fondatorul Editurii Macedoneanul, iar în anul 2012 fondatorul editurii Liana Dumitrescu care funcționează în cadrul Fundației ”Liana Dumitrescu”. Dânsa a devenind redactorul şef al primei publicaţii lunare a etniei macedonene din România – Macedoneanul. De-a lungul timpului această publicaţie a ajuns ca pe lângă numărul central să mai aibă şi apariţii trimestriale, locale. De asemenea doamna Constantina Dumitrescu a fost iniţiatoarea publicaţiilor “Copiii mileniului trei” şi “Femeia mileniului trei”.

Spiritul creator al doamnei Constantina Dumitrescu nu s-a mărginit numai la atât. Dânsa a început să compună melodii pe ritmurile muzicale caracteristice etniei şi nu numai. La aceasta s-a adăugat şi crearea textelor şi adaptarea lor pentru melodii deja existente. De aici şi până la publicarea primului volum de poezii a fost numai un pas şi acesta s-a înfăptuit în aprilie 2008 când a fost lansat volumul de poezii “Viața în anotimpuri”. Acestuia i-au urmat “Mirosul vieţii” – cel de al doilea volum de poezii în 2009. 2010 s-a arătat a fi un an foarte prolific pentru doamna Constantina Dumitrescu. În acest an au fost publicate: „Sunetele vieţii” – culegere de texte şi melodii, „Puritatea vieţii” – volum de poezii, „Scopul vieţii în pilde şi cugetări”, „Răscrucea vieţii” – volum de poezii şi „Maxime purtate de viață”. Acestora li s-a adăugat de-a lungul anilor: ”Cartea Vieții”, ”Învață din pildele vieții”, ”Din învățăturile vieții”, ”Înțelepciunile vieții”, ”Cugetări și pilde rupte din viață”, ”Viața în timp”, ”Viața și gândul”, ”Poezii alese din viață”, ”Viața mea pentru Liana”, ”Viața se naște prin moarte”, ”Dragostea vieții pentru neam”, ”Tinerețe fără bătrânețe și viață”, ””Cunoaște viața în maxime”. Trebuie menționate aici și cărțile pentru copii care conțin atât povești cât și poezii: ”Învățați să colorați, scrieți și caligrafiați copiii”, ”Adevăr și povești și viață”, ”Povestea celor 7 copiii” și ”Viața în povești și povețe”. Nu trebuie să uităm nici CD-ul „Melodii pentru suflet” care conține creații al căror text și muzică au fost realizate de către doamna Constantina Dumitrescu și a apărut prima dată la sfârşitul anului 2008. Nu în cele din urmă trebuie menționat volumul 1 al trilogiei Jurnalul Vieții – Puterea gândului – carte inițiatică a modalității cum prin stăpânirea puterii gândului se pot popula universurile. În curs de apariție se mai află: ”Necunoscută viața curge”, ”Poarta vieții”, ”Puterea și viața”, volumul 2 al Jurnalului vieții – Puterea inimii, volumul 3 al Jurnalului vieții – Puterea spiritului, ”Monștrii și viața”, ”Istorie și bucătărie”.

Dedicată în întregime ideii că o cultură aparținând comunităților etnice reprezintă o moștenire care se transmite cu ajutorul elementelor de comunicație specifice cum ar fi gesturile ori cuvintele, scrisul și artele, mass media și că istoria nescrisă se transmite prin gesturile, ritualurile, cunoștințele teoretice, normele abstracte și de religie și prin intermediul memoriei obiective, doamna Constantina Dumitrescu a devenit co-autor la culegerea în trei volume despre tradițiile etnicilor macedoneni, la culegerea în două volume de rețete tradiționale, a celor 18 volume bilingve de cărți de bucate macedonene și a ”Micului dicționar cu cuvinte uzuale macedonene”.

Creațiile artistice ale doamnei Constantina Dumitrescu au apărut în diverse publicații printre care s-au numărat: ”Macedoneanul”, ”Macedoneanul de Timișoara”, ”Macedoneanul de Urzicuța”, ”Macedoneanul de Craiova”, ”Macedoneanul de Băilești”, ”Copii mileniului trei”, ”Carolina” și ”Cafeneau politică și literară”.

Din activitatea întreprinsă de-a lungul timpului trebuie menționat și faptul că doamna Constantina Dumitrescu a sprijinit inființarea editurii etniei albaneze și a sprijinit timp de 17 ani activitatea A.L.A.R condusă de Oana Manolescu, începând cu inființarea acesteia. La inițiativa dânsei a fost ales și numele publicației comunității albaneze din România. Doamna Constantina Dumitrescu a sprijint-o pe Oana Manolescu în cadrul procesului electoral în perioada 1996-2012.

Spirit creator, materializat şi la nivelul inventicii, Constantina Dumitrescu deţine un patent de inventator înregistrat la OSIM în anul 2003, pentru produse de cosmetică capilară.

Altruistă şi plină de dăruire, Constantina Dumitrescu, a ghidat paşii multor oameni de talent din comunitatea macedoneană care cu susţinerea şi sub oblăduirea dânsei au putut să-şi concretizeze visele.

Dominată de spiritul căutării independente, caracterizată de dragostea sa pentru oameni şi altruism dezinteresat, doamna Constantina Dumitrescu şi-a dezvoltat capacităţile extrasenzoriale şi de bioenergoterapeut în beneficiul indivizilor şi al comunităţii. Referiri la capacităţile sale au fost făcute în publicaţiile din domeniu în perioada 1995-2002.

Deasemenea în anul 2012 Constantina Dumitrescu devine președintele Fundației ”Liana Dumitrescu”, fundație care prin activitatea sa dorește în primul rând să propovăduiască prin intermediul ”Clubului Puterii Soarelui” Lumina în interesul vieții pe Pământ și păstrarea la nivel planetar a întregului sistem biologic natural.