Poezii de Horga Mihai

OM SAU FIARĂ ?!...

Ştiu de la zoologie,
(Nu de la carmangerie)
Fiara - animal bolnav
Neadaptat, sau mai slab
Cu precădere vânează
Fauna o protejează.
Ştiu de la carmangerie
(Nu de la zoologie)

Omul, vrea, doar sănătos
Să consume - fără os
Carne tânără, aleasă,
Mereu să aibă pe masă.
Deşi fiara n-are minte,

Mi se pare mai cuminte
Cu puţin se mulţumeşte
Şi, destul de des, posteşte
Iar în caz de hibernare
Nu s-atinge de mâncare.
Omului - mintea îi fuge
Dar, parcă mai mult distruge
Mult consumă, risipeşte,
Exagerând - păgubeşte
Şi-o-ntrebare mă-nfioară :
Cine-i om şi cine-i fiară ?!...



ȘOTRON
 
Vâslind în mulțime
Fac băi de păcate
Mă caut pe mine
Mai sper că se poate
Când cred c-am dat gata
E-un nou început
Întreagă e gloata
Ce nu s-a născut
Prin rai umblă sfinții
Prea-sfinții prin iad
Și-adună arginții
Și bărbile-și rad
Pe vatra încinsă
Ceaunul îngheață
În stuf  e distinsă
O trestie creață
Mi-e sloi de sudoare
Cămașa în spate
Dar urc la izvoare
La ape curate
Ce clar e văzduhul
Pe vreme de ceață
Când codru-și dă duhul
În clocot de viață
Mă culc pe-o ureche
Atât îmi rămâne
În trei e-o pereche
(Încape și-un câine)
Noroiu-mi descalță
Bocanc -  prizonier
Iar fumul se-nalță
Sus, până la cer
Și-n cadrul mirific
De zare, închis
În vatră-mi purific
Cafea cu dichis ...


COLOANA INFINITULUI


Cum făcuşi
Brâncuşi
Că, Hobiţei cea natală
Dăduşi faimă mondială?

Când cioplişi
Coloana ta
Gândişi cumva
Să-nveşniceşti
Clepsidre mândre
Suprapuse
Prin care
Timpul se scurse
Din cer, în pământ
Sau poate, să-nalţe
Al omului, gând
Spre infinit
În univers?...
Al meu vers
Asta
Te-ntreabă acuşi
Constantin Brancuşi...
Oricum
Ce gândişi- izbutişi
Artă făcuşi!