Poezii de Ioan Hada

Nocturnă

Picoteli

În cuiburi

În timp ce ecoul

Paşilor

Lunecă

Pe lună

Ca un vis

De fată

Îndrăgostită

Într-o oglindă

De inimă

 

Norcturnă 2

 

Seara

Vara

Învelit

Cu şoapte

De stele

Vagabondul

În iarbă

Doarme

Fericit

Având drept

Căpătâi

Doar

Cântecul

Greierului

 

***

- pentru emigranţii români

 

Când străin

Flămând

Şi-nsingurat

Rătăcind printre ostile ziduri

De sticlă

Fier

Beton

Şi-oţel

Vei zări într-un colţ stingher

Plăpând

Gingaş

Miraculos

Eternul fir de iarbă

Te-nchină

Ca şi cum l-ai fi zărit

Pe Dumnezeu

 

***

 

Vară

Dogoare

Pe cruce

Iisus

Răstignit

Furnicile urcă

Şi coboară

Neştiutoare

Patimile lui

 

Memorie

 

Demult

În copilărie

Surâsul mamei

Avea

Strălucirea

Pâinii coapte

Şi-n acea

Lagună de oră

Pâinea coaptă

Are

Strălucirea sfinţilor

Din gravură

 

***

 

Vai!

Palmele mele

Au învăţat

Deja

Să iubească

Femeia

Precum frunzele

Copacilor

Lumina

 

Imagine primăvara

 

Cu un cântec

De greier

Toropit

Sub luna

Deschisă

Ca o fereastră

În mai

Inima

Ca foşnetul

Duios

Al frunzelor

Viseză

***

 

Toamnă de-acum…

Iar foşnetul stelelor

Rugineşte parcă

Lângă tâmplă

Toamnă de-acum…

Paşii sfărâmaţi pealei

 Nervurile frunzei

Zvâcnind

Ca venele tăiate

Toamnă de-acum…

Iar cuvintele

Scârţâie-n vânt

Mai tare

Decât girueta

Stricată

 

Femeie însărcinată

 

Trupul tău

Fruct

Copt

Sămânţa

Dragostei

Duios

O poartă

Legănând

 

Pas cu stângul

 

Sunt liber

Să-mi privesc

Cu ochiul tăcut

Al statuii

Nemurirea

Sunt liber

Să-mi odihnesc

În tovărăşia păsărilor

Pe umerii statuii

A gândului

Veşnică migrare

Dar mai ales

Să fac un pas

Cu stângul

Ca imaginea faraonilor

Precum statuile pornite

Spre căldura

Morţii

        *pasul faraonilor cu stângul este pasul hieratic, pasul spre nemurire

 

***

 

Iarna

Lumina

La geam

Ca vieţile

Ftizicilor

Prin spitale

Abia mai

Pâlpâie

***

 

Iarna

De-atâta ger

Până şi umbra

Copacilor

Pe omăt

Dârdâie

 

***

 

Prin casca

Soldatului

Mort

În iarbă

Doar ţârâitul

Greierilor

Răsună

Asemeni predicii

 

Marş cu stângul

• lui Vladimir Maiakovski

 

Desfăşuraţi-vă

Într-un cântec

Tumultuos

Ca revărsarea de ape

Într-un foşnet

De frunze

Răscolit

De amintirea toamnei

Într-un susur

De izvor

Zglobiu

Precum surâsul

Copilului tău

Mărşăluiţi compact !

Cu tâmplele

Îngropate adânc

Într-un vis

Cutreierat

De strălucirea stelelor

Deoarece eu voi fi mereu

În flancul stâng

Al sentimentelor

Voastre

 

***

 

Primăvara

În zori

Lumina

Caldă

La geam

Cu note

Şi paşi

Din mirajul

Dansului

De mireasă

Te invită

La viaţă

 

***

 

Cerşetorul

Mă priveşte

Din pragul

Crâşmei

Cu durere

Precum pata de sânge

Din zăpadă

 

Singurătate

 

Eu stau la capătul ciobit al ceştii

De cafea

Tacut

Stingher

Încordat

O corabie în mijlocul furtunii

De pe gravură

Virtuala femeie

Care se arată în zaţul de cafea

Sau anunţurile matrimoniale

Mă priveşte

Duios

Galeş

Lacom

Cum priveşte lanţul

Zborul rândunelelor

Cu ochii săi

Mari

Rotunzi

Aproape perfecţi

Cum sunt nările unei puşti

De vânătoare

Cuibărit în această spărtură

De oră

Asemeni strigătului disperat

În ecou

Continui să tac

Penibil

Încurcat

Aproape inestetic

Privindu-mi palmele inerte

Precum aripile frânte

Ale pescăruşului

Mort

 

Ora de fericire

 

Fericiţi ne ghemuim

În această clipă

Copii

În pântecul mamei

Astronauţi

În interiorul navei

Cavaleri

În armurile de fier

Faraoni

În eternitatea piramidelor

Privind

Din clipa imediat următoare

Eram

Tineri

Frumoşi

Superbi

Cum sunt toţi soldaţii

Căzuţi în crâncene războaie