Poezii de Liliana Hinoveanu

Astăzi descifrez distanțele

ce s-au arcuit
peste trupurile destrămate
le așez în formele ascuțite la ceas de seară
de saltimbancii îmbrăcați în arderi
desprinse din nașteri provocate în difuze dorințe

ziua aceasta își ascunde morții
în cântările îmbrăcate cu dedublări pustiite

scaunul în care îmi așez drumul
căutat de miratele desprinderi
se leagănă în pierderile așezate la rând
peste îngropate dorințe

eu citesc rândurile
pe care tu le-ai spălat
în leșiile amestecate în vasele cojite
cu sferturi de întoarceri
ce se zbat în neputincioase
fecioare despletite
defilând prin nesătulele vieţi
asortate cu urletul
îmbrăcat cu steaguri în bernă

Ca o cârtiţă ieşită la pensie

îmi ascund cuvintele
în galeriile săpate
cu unghiile
smulse de vămuitorii timpului

glasul
ce îşi trimite iscoadele
prin neştiute drumuri
pierdute în sensul giratoriu al trupului meu
mă pune la zid
îmbrăcandu-mă în cămaşa trădării

îşi face loc
printre piruetele balerinilor
cu poantele însângerate
de dorinţele urcate pe podiumul disperării
se multiplică
în ecouri
așteptând să se întoarca în lume
pe uşa din casa cu trup de fecioară
arborând
steagul zdrenţuit al uitării

Dimineața îmbracă galbenă rochie

sărind într-un picior 
pietrele colorate ale șotronului atârnat
în cuiele ruginite de nesomn

îngerii își pun aripile pentru lecția de zbor 
la ora când aburii se desprind 
de trupurile întoarse în oglinzi infinite
tăcerea lor se prelungește în mine 
cu dimineți la puterea a noua
punând-mi pe chip masca uitării
ştrangulată de visele ce stau la coadă
pentru biletul de intrare în viața 
rotundă ca un ochi de șarpe împăiat

În calculatorul setat pe căutare

trupul se adâncește între paralele
legănate haotic
se contorsioneaza secundele
în aventurile afișate pe displayul
colorat cu toate pierderile în ordine alfabetică

mă îmbrac în amenințări de vreme incertă
cățărandu- mă
pe o Himalaya înecată
în dorințe
arunc în mine cu gânduri opace
făcând slalom printre diazepanele cu termen de garanție depășit
aliniate în mintea cuneiformă
desprinsă din metaforele cu care poetul casei
se ascunde în cotidianul imberb

acum mă decupez în stări
din alunecările așezate la rând
pentru un început nesortat
traficat în folderul dispărut
cu o tastă restanță

Toamna se spânzură

de trupul verii

cu sângele încordat de așteptările

așezate în dimineți diforme

aștept nopțile îmbrăcate cu frunze bicolore

așezate pe rând

în drumurile leagănate haotic

peste trupurile îmbrăcate în culori deformate

se împarte timpul în jumătăți de clipe

eu trec prin ceasul ce își numără secundele

în aburii leagănandu-și nașterile

în breșe difuze

căzând peste trecerea așteptată

in dimineți uitate

într-o liniștită pândă