Iubirea ca un curcubeu

 

Se împletesc cu veşnicia urmele visării

Precum un curcubeu pe cer senin

Scrie iar destinul cu mâna înserării

Un poem cu stele ascunse în suspin.

Oftări se ţin de mână, înşirând mărgele

La porţile privirii, fiindu-le podoaba.

Şi leagă în orbite mistere cu mistere

În versurile mele renaşte primăvara.

 

Astăzi şi zarea parcă e mai albastră

Şi-n suflet îmi pictează un sacru curcubeu

Iubirea zboară-n astre ca pasăre măiastră

Şi poartă-n aripi un strop din ce sunt eu.

 

Mai ţine-Mă de mână, că grea e înserarea

Cu Tine, împreună, viaţa-i sacru zbor

Simt cum se desfată în mine îndurarea

Şi port Iubirea vie ca veşnic curcubeu.

 

Zbor curat

 

Aripi de flori

Şi zâmbet de rouă

Se-nalţă spre zări

Cu har simt că plouă.

Curat este zborul

Celui ce plânge...

Şi-n lacrimi cu dorul

În rugă se frânge.

Surâsuri ca marea

Şi flori de lumină

Se uită spre zarea

Ce le-ncunună.

Murmur albastru

Şi ploi de luceferi...

În palmă de astru

Fără de temeri...

Unduiri de aripi

Se-aud în văzduh

Şi clipa se umple

De credinţă şi Duh.



Îmbrăţişare

 

M-a îmbrăţişat duios Adevărul

Strângându-mă tandru la pieptul Său

Mi-a prins în palmă lacrima din gene

Mi-a spus să mă încred mereu în El.

M-astâmpără cu apa Lui cerească

Şi mă conduce printre mărăcini

Am în păşire prezenţă îngerească

Şi zbor deasupra orişicărui chin.

Pe buze mi-a pus mâna Adevărul...

Şi m-a îmbălsămat cu al Său har

Cu ochii Lui în ochii mei deodată,

Şimţit-am că ajuns-am la liman.

Şi aşa va fi până în veşnicie,

Călătorind cu El printre trădări...

Pe braţe El mă poartă cu credincioşie

Iar eu Îi mulţumesc şi Îl slăvesc mereu!

 

Împlinire

 

Ochi de soare

Se îmbată într-o floare.

Clipirea-i splendoare...

Iar lacrima-l doare.

Până-n zenit...

Lumina îi surâde

Chiar şi-n asfinţit.

Cu braţe de floare

Raze cuprinde

A vieţii ninsoare

Iubirea aprinde.

De-mbrăţişarea

Ţi-e vie dorinţa,

Zarea albastră

A-nvins necredinţa...

Şi-n sunet de rouă

Ce picură-n zori,

Va fi împlinită,

Iubirea în noi.

 

Alinare

 

Suavă pe braţe se-aşază dorinţa

Şi iar penelul scrie un destin...

O harfă de aur îmi e azi voinţa,

Ce cântă şoptit un cântec sublim.

Mă îmbracă iar harul în straie

De călător şi al luminii străjer...

În mine iar arde o sfântă văpaie,

Şi clipele-ntruna o vamă îmi cer.

Nu calcă pe urmele serii lumina

Ea liberă cântă şi murmură lin

Departe de suflet astăzi e lumea

Ce cupa cu lacrimi mi-o dă ca alin.

Sufletu-mi tandru stă-ngenunchiat

Şi-n clipa de cer aripi parcă are

Pe umerii mei simt îmbrăţişare

Iubirea e veşnica mea alinare.

 

Clipe de vis

 

Petale de suflet

Din flori de surâs

Se-alintă în sunet

De clipe de vis.

În palme de ziuă

Lumina se-ncântă

Cu raze din rouă

În privire se-avântă.

Picuri eterni

Înşiră secunde

Seninul din zare

Pe pleoape se-ascunde...

Aripi de zori

Se scaldă-n lumină

Cuvântul ca ploaia

Genele udă,

De iubire, de viaţă

Buzele-s pline...

O mână albastră

Scrie în mine.