După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
Poezii de Vasile Bele
- Detalii
- Scris de: Vasile Bele
- Categorie: Poezie
- Accesări: 2
„E mai bine să nu ai idei deloc, decât să ai idei proaste. Mai bine să nu crezi în nimic, decât să crezi în ceva greşit”.
am așezat covorul pe terasă
am așezat covorul pe terasă
am pus lemne în sobă să ardă până-i ajunge
am umplut masa cu bunătăți
și gustări scoase din frigider
n-ai ajuns în minutul următor
morocănos am vrut să arunc apă
în sobă să arunc covorul de pe terasă
afară în plină zăpadă
așa încât pe mâine să fie acoperit de zăpadă
camera este goală cărțile din raftul prăfuit
așteaptă și ele
sufrageria este plină de frig
ai rămas înzăpezită venind să-ți iei
porția de dragoste promisă de-aseară
pianul a început să cânte singur
o piesă lentă – e piesa pe care ne-am cunoscut
în veacul trecut
casa scării s-a umplut de fluturi
și flori de zăpadă
am întors capul să-ți văd sânii
încep singur să joc ,,telefonul fără fir”
apoi ,,fazan” rostind cuvinte precum iubire repetent
atunci ai apărut tu goală
te-am luat în brațe și te-am acoperit cu sărutăti
și te-am așezat pe covorul roșu de pe terasă
și-am mai pus lemne în sobă să ardă așa
cum ardeam noi
și ce repede a trecut ... a sunat ceasul
era vremea de plecat la serviciu
de-atunci aștept să ies la pensie ...
Baia Mare, 19 mai 2015
„Viaţa nu se explică, ci se trăieşte...”.
dintotdeauna am iubit
dintotdeauna am iubit
aseară am iubit cu patimă
parcă fiecare sărutare era și ultima
clipă de viață sunt de vină că trăiesc
dar trec și eu precum zăpada
mă voi topi într-un târziu
după multă suferință îndurată
să nu uitați un lucru
rugăciunea mă întărește și mă ajută
să merg așa cum sunt mai departe
curcubeul va mai ieși din cuibul său
și azi și mâine va pluti în aer și va dărui
din frumusețea lui doar
celor care au ochi să-l vadă
e un semn și el se arată lumii așa cum este
fără de păcat nepătat de el nu râde lumea
va trece și martie
la urma urmei în locul meu puteai fi tu
sau chiar ești.
„Fă ce vrei, dar înainte pune-te în rândul celor care ştiu ce vreau”.
zăpada proaspăt căzută îmi aduce aminte
zăpada proaspăt căzută îmi aduce aminte
că sunt mai bătrân
rostesc cuvinte pe care doar fulgii
le pot înțelege – îmi zâmbesc
rătăcesc prin amintiri uitându-mă
în oglinda cumpărată chiar de ziua ta
și oglinda și amintirile și tu
îmi aduc aminte de tinerețe
clopotul din turnul bisericii
alungă de fiecare dată liliecii
care au cuib acolo
singurătatea stă la pândă
zăpada îngroapă amintiri
amintirile sunt îngropate
în timpul deja trecut
în fiecare iarnă ieșim la dans
noi îndrăgostiți și fulgii de zăpadă
dacă ne-ar vedea greierii aflați
în hibernare ar râde de noi
singurătatea mi-a intrat în suflet
azi nu ai ieșit la dans
vremea dansului a trecut
globurile de pe bradul
împodobit de sărbători încă sunt acolo
întâi tu ... și apoi zăpada proaspăt căzută ...
Baia Mare, 19 mai 2015
„Dă tot ce ai mai bun în tine, întrucât totul din viaţa ta îţi aparţine numai ţie”.
ascunde-mă pentru un veac
ascunde-mă pentru un veac
într-o formulă de iubire
transformă-mă în cenușă
și pune apoi lacrima
sinceră – vor înflori speranțe
și vise iar stelele vor lumina
și mai tare
noțiunea dorului nu se va mai cunoaște
oglinda va fi incoloră și va
reflecta doar realitatea
zborul de păsări va deveni ecou
iar cioburile dintr-o iubire
distrusă se vor transforma într-o cupă plină
din care amândoi vom gusta
și ne vom îmbolnăvi de
prea multă iubire.
„Pe lume există o mulţime de lucruri de neînţeles, chiar şi pentru mintea cea mai cuprinzătoare”.
fata cea frumoasă și-a acoperit fața
fata cea frumoasă și-a acoperit fața
cu mâinile – printre degete și prin ochelari
i se văd bujorii din obrajii tineri
legătura mea este ca o fugă
nebunească până la prima intersecție
dacă simți fiori prin inimă
sunt de la florile de cireși
proaspăt înfloriți căci am
intrat în plină primăvară
oglinda de pe hol îmi arată
cine sunt și cum sunt
totul pare ca un dans fără
partener – un dans al marilor așteptări
întind brațul și privesc
în reflux albastrul mării
faleza este plină în această
seară cu îndrăgostiți
vor fi multe sărutări sub clar de lună
în această seară
eu singur în fața oglinzii
te voi aștepta încă o zi încă o noapte
încă o lună încă un an încă un veac
știu că vei sosi
îmbrăcată în sirenă
atunci îți voi vedea adevărata față
chiar dacă o vei avea acoperită cu mâinile.
Baia Mare, 19 mai 2015
„Fiecare om are misiunea sa în viaţă, iar ea nu este întotdeauna cea pe care el şi-ar fi dorit-o”.
diminețile primului veac
diminețile primului veac
ne vor găsi de fiecare dată goi
orașul și luna vor fi martori că
din cenușă am răsărit în iubire
seva îți va mângâia sânul
seva și cenușa – două lucruri total diferite
iubire speranță vis împlinit
amândoi vom dansa
la muzica stelelor.
,,Pe cer nu este nici o diferență între Est și Vest. Fiecare om își creează propriile diferențe și apoi le crede adevărate”.
Buddha
azi, voi vorbi cu albastrul
azi, voi vorbi cu albastrul
atâta de frumos al cerului
doar el îmi înțelege
inima și așa prea chinuită
dacă ar fi să caut vină cuiva
aș condamna pe toată lumea
dar nu am această putere
și nici nu îmi doresc această putere
pentru a nu fi eu cel condamnat
în final și eu sunt trăitor
al acestui secol
azi voi vorbi cu albastrul
atâta de frumos al cerului ...
23 ianuarie 2013 – Baia Mare
„Tot ceea ce ne irită la alţii ne poate face să ne înţelegem pe noi înşine”.
marea mea iubire
marea mea iubire
citeam în fiecare seară stând sub clarul de lună
fiecare stea ne iubeam nebunește pâna la
primul cântat al cocoșului și-apoi
goală dispăreai fără urmă fără glas
nu-mi lăsai puterea de-a te urma
nici măcar cu privirea deveneai ceață
nu puteam rosti niciun cuvânt
nici nu te puteam striga
norocul a dispărut
apoi te așteptam nebun
așteptam iarăși asfințitul de soare
și răsăritul de lună.
,,Cel mai bine și-a folosit viața cel care s-a bucurat cel mai mult de ea”.
Samuel Butler
iubita mea îți scriu
iubita mea îți scriu
prima scrisoare
și mărturisesc un adevăr
pe care nu l-am spus nimănui
viața fără tine ar fi un chin
durere, nefericire și venin
din cauza emoției
s-ar putea să nu-ți trimit
plicul prin poștă
dacă aș avea curaj
l-aș duce personal
să poți citi și-n ochii mei
realitatea lucrurilor
și-a iubirii și-a iubirilor
nerostite încă
nu credeam că viața
și cărările ei sunt atâta
de întortocheate, de seci
fără tine, fără dragostea
ce-o împrăștii clipă de clipă
în jurul tău
și-ți mărturisesc un adevăr
prima scrisoare
ți-o scriu în această clipă iubita mea ...
23 ianuarie 2013- Baia Mare
„Nu rosti cuvinte aspre, căci se vor îndrepta împotriva ta. Cuvintele spuse la mânie rănesc, iar răul se întoarce”.
cu fiecare pas
cu fiecare pas aruncai
de pe tine câte o haină
în momentul când ne sărutam
erai goală așa îmi amintesc de tine
odată ți-am urmărit pașii pe roua
dimineții până la răsăritul soarelui
până la izvorul dorului era cât pe-aci să beau apă
pe veci mi-erai pierdută într-o zi acolo a răsărit
primăvara și o adiere de vânt
am vrut să te ating știind că ești tu
nu m-ai lăsat știai că nu am să te
mai las chiar îmi doream să rămâi
o eternă primăvară să-mi amintesc de tine
să ne amintim de noi și s-a făcut dimineață
așa îmi amintesc de tine și nici rouă nu mai era.
„Viaţa e frumoasă dacă îi dai voie să fie”.
voi povesti nepoților despre anii tinereților mele
voi povesti nepoților despre anii
tinereților mele
doar cel mic mă va asculta
cu supunere
soba și focul din ea știu
fiecare poveste devenită amintire
totul începe cu ,,a fost cândva ...”
și se va sfârși cu ... ,,azi nu mai este”
e doar o poveste
mărturisirile sunt când triste
când vesele le pigmentez cu bancuri pentru a
înveseli timpul
dar și amintirea lui
cartea scrisă împreună are
multe pagini multe din ele
desenate cu inimioare cu
flori de tei sau iriși albaștri
culorile zilelor sunt un
adevărat curcubeu
când apare negrul să știi că am
plâns că nu am avut noroc
că nu am fost fericit că n-am găsit
la piață împlinire pentru a cumpăra un kilogram
atunci nu ai fost lângă mine
marginea cuvântului are o anumită
tristețe și singurătate și spaimă
deja încep să apară paianjeni
îmi pun mâinile peste față au adormit
nepoții ... basmul îl voi spune mâine
basmul cu Făt Frumos devenit bătrân
și cu Ileana Cosânzeana rămasă tot frumoasă.
Baia Mare, 19 mai 2015