-Bunică...de ce cad frunzele?
Bunica tresare din dulcea amorțeală pricinuită de razele încă calde ale soarelui de toamnă…Alexandru o privește întrebător...
-De ce cad frunzele bunică?
-Pentru că e toamnă!
-Și dacă e toamnă de ce nu cad și stelele?
Bunica îl privește cu uimire pe băiat...Culesese de pe aleile parcului un buchet de frunze îngălbenite și acum îl strângea la piept...
-Uneori cad și stelele dar nu pentru că ar fi toamnă ci pentru că atunci e timpul lor să cadă...
-Și norii...norii de ce nu cad dacă e toamnă?


-Ufff, copile...azi mi-ai pus gând rău...Cum să cadă norii? Ei se întorc pe pământ sub formă de ploaie...Uite parcă începe să picure...hai e timpul să ne întoarcem acasă!
Alexandru strâmbă împerceptibil din nas...nu voia acasă….Parcul era așa de frumos...atâtea culori...
Dar se pare că nori aveau întradevăr de gând să se întoarcă pe pământ sub formă de ploaie așa că, de mână cu bunica se îndreptă grăbit spre casă...strângea la piept buchetul de frunze hotărât să le păstreze...să nu le mai lase niciodată să...cadă!