Situațiunea (III)

Rugăciunea Domnului Iisus Hristos din Gradina Ghetsimani. S-a spus pe bună dreptate că nimeni n-a cunoscut vreodată o suferinţă ca aceea. În acele clipe Iisus S-a aflat între legământul suprem al mântuirii lumii și cea mai grea și încordată luptă lăuntrică cu chinul insuportabil al indoielilor și șovăielilor; “Părintele Meu, de este cu putinţă, treacă de la Mine paharul acesta! Însă nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voieşti”. Cunoaștem deznodământul acelor clipe. Însă unora ne scăpă sau uităm un lucru crucial. Mântuitorul, Dumnezeu adevărat si Om adevărat, S-a rugat, ca Om, Tatălui ceresc atât de înflăcărat și stăruitor încât sudoarea i se făcuse ca picăturile de sânge ce cădeau pe pământ. Iar Tatăl I-a primit rugăciunea. Și întâmplându-se ce? Ceva ce de asemenea ne scapă celor mai mulți – relatarea găsindu-se, e adevărat, numai la Apostolul Luca: I s-a arătat un înger din Cer care L-a intărit. Risipindu-I îndată nehotărârea și spaima. Dar să-I fi ascultat oare Dumnezeu rugăciunea doar pentru că Iisus Îi era Fiu? Nici vorbă! Ne-o spun răspicat întreaga învățătură creștină și întreaga experiența a celor ce de-a lungul veacurilor s-au rugat (întrucâtva) asemenea Fiului Omului în grădina Ghetsimani.
Mare minune cum de-a scăpat până acum bietul Mușchi țigănesc de vigilența nemiloasă a corectitudinii politice...

Sex fac câinii și pisicile, oamenii se iubesc. Da, tinerețe-n blugi cu zdrențe?

Așa zisa ceremonie de preluare de către România a președinției Consiliului UE a avut loc la Ateneu. Ce părtășie ar fi putut să aibă show-ul neo-marxist-populist de zilele trecute cu templul artei şi culturii româneşti, nimeni și nimic nu poate spune. Poate doar faptul că în urmă cu exact 70 de ani comuniștii marxiști-leniniști au fondat tot aici Partidul Muncitoresc Român (PCR-ul de mai târziu) – ocazie cu care au acoperit fresca cu catifea roșie, ca să ascundă rolul monarhiei în istoria României. Și pentru ca sfidarea și mesajul ei să fie suficient de clare, ospățul ștabilor europeni și autohtoni a avut loc, peste drum, în Sala Tronului Palatului Regal. Acolo unde, tot în urmă cu exact 70 de ani, înaintașii împricinaților ne-au strivit statalitatea milenar-voievodală. În sfârșit, pe aceeași linie a fost și cea de-a treia imensă batjocură la adresa românilor: Imnul național a fost ciuntit exact de versul identității lor creștine: „Preoți cu crucea-n frunte, căci oastea e creștină,/ Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt”.

Nimic nou sub soare. Serios? Nici Iisus? Nici miloanele de sfinți ai Săi, unii contemporani cu noi în chiar aceste timpuri?

Românii sunt azi un popor istovit de trei sferturi de veac de istorie odioasă. Numai Dumnezeu ne mai poate salva. Mi se pare însă că nici să ne rugăm nu mai vrem.
Tot implementând la ideologia de gen, Ministerul Educației Naționale o să ajungă curând Ministerul Educației Sexuale.

Mare pișicher și Adrian Severin ăsta... Nu doar c-a fost invitat la Ateneu, dar, în lojele oficiale, a avut un loc mai vizibil decât toți grangurii europeni la un loc. M-am bucurat să-l revăd, de la intrarea în pușcărie n-am mai știut nimic de el. Și mi-a plăcut de el – tot jovial și optimist. Și foarte tupeist. Parcă văd că până la urmă va rămâne și cu sacii de bani, și, în istorie, cu onoarea netăiată împrejur.

Apropo de tupeu, ce credeți domniile voastre că mai face judecătoarea Alina Ghica? Exact, fosta președintă a CSM care, prin protocoale secrete, a încârdășit această instituție-cheie a justiției din România cu Securitatea lui Băsescu. Face bine, doamnelor și domnilor, e vicepreședintă a celei de-a doua instanțe din România: Curtea de Apel București.