Cine ar zice cӑ nu cunoaştem Catania?! Am nimerit, fӑrӑ sӑ avem adresa, chiar în faţa primӑriei oraşului, adӑpostitӑ în una dintre cele mai interesante clӑdiri: Palazzo degli Elefanti.
De ce oare Palatul Elefanţilor?! Sa fie primarele Cataniei un elefant, cu trompӑ – capabil sӑ-I ducӑ de nas pe catanez? Sau, prin tradiţie, primarii oraşului or fi nişte personaje uriaşe şi puternice?
De fapt, e ceva mai simplu. Elefantul este un simbol al localitӑţii, un animal emblematic. Aha, deci de-aia mi-a dat fratello ala negru un elefӑnţel de plastic, sa-i apere pe catanezi de mine?
Am studiat istoria edificiului şi am aflat cӑ proiectul a fost fӑcut de arhitecţii Giovani Batista Longobardo şi Giovani Batista Vaccarini (probabil ca era o condiţie primordialӑ sӑ îi cheme ca pe Ioan Botezӑtorul), undeva pe la începutul secolului 18. Era un fel de reacţie a catanezilor dupӑ erupţiile Etnei de dupӑ 1890. A mai contribuit la bunӑdispoziţia domnilor primari de douӑ sute de ani încoace şi pictorul Giuseppe Sciutti, care a asigurat picturile de la etajul al doilea.
Nu vrem sӑ-i cerem audienţӑ domnului sindico al Cataniei, oricum e duminicӑ, aşa cӑ ne mulţumim sӑ vizitӑm curtea interioarӑ a palatului. Principala atracţie, din punctul meu de vedere, cele douӑ limuzine expuse.


Dar sӑ nu trecem cu vederea inscripţia latineascӑ de pe peretele palatului: Noli offendere patriam Agathae. E vorba de prima parte a unui îndemn atribuit chiar Sfintei Agata: Noli offendere Patriam Agathae quia ultrix iniuriarum est. Nu trebuie sa ştim prea bine latineasca pentru a prinde sensul dictonului: Non offendere il paese di Agata, perché è vendicatrice di ogni ingiustizia. Adicӑ Sfânta Agata vegheazӑ! De fapt, încrederea în Sfânta e afişatӑ în mai multe locuri din oraş, mӑcar sub forma unui acronym (L'acronimo N.O.P.A.Q.V.I.), deci orice strӑin aflat acolo trebuie sӑ bage de seamӑ.
Ieşind din Palatul Elefantului ne întâlnim imediat chiar cu mӑria sa, stӑpânul. E ӑla de pe soclu, uşor de recunoscut.
Fântâna se numeşte Fontana dell’Elefante (pӑi da, era greu de ghicit) şi a fost construitӑ, pe la 1735, de acelaşi Giovani Batista Vaccarini. Simbolul elefantului este, pentru catanezi, la fel de important ca Sfânta  lor localӑ. Încӑ din secolul 13, uriaşul animal este considerat un alter ego al oraşului, atât de reprezentativ încât mult timp Catania nu a fost Catania, a fost Citta dell’elefante. Pӑcat cӑ “mon frère” ӑla negru din Piazza Universita nu a fost mai explicit când mi-a dat elefӑnţelul din plastic …
Sӑ ne uitӑm niţel în jurul nostru! A, pӑi recunosc locul, e chiar acela de unde se transmitea asearӑ procesiunea Sfintei Agata, Piazza del Duomo. Înseamnӑ cӑ urmӑtorul nostru obiectiv va fi chiar Duomo, sau, aşa cum e de fapt denumit, Catedrala Sant’Agata.