După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 2
Două sexagenare de curând învecinate-ntr-o curte. Dintr-un cartier ferit oarecum de agitația centrului. Oriunde pe glob...
Prima vrea singurătate și liniște. Să uite despărțirea de bărbatu-i Trent. Să poată citi. Cealaltă, mai adecvată locului. Mai înfigăreață. Dornică de vorbă. Căci nu-l are prin preajmă decât pe fiu-său Vigo. La vreo patruzeci. Deloc încântată de aparenta lui lenevie. De nopțile petrecute de el cu ochii-n computer constant...
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 4
Mai exact, în `56. În Soviete, după raportu` secret. Pe care succesoru` lu` Stalin l-a croit după moartea acestuia. Efectu` principal, sporirea luptei între nou și vechi. Adică, între staliniștii nedezmințiți și tendința de relaxare politico-socială generată inevitabil prin apariția documentului împricinat. Unu` politic, desigur, da` și cu efecte juridice, psihologice ori sociale. Individuale sau colective. De suprafață ori subterane. În viața securiștilor moscoviți (NKVD, la momentul acela), da` și a celor mulți întemnițați de aceștia în gulagu` siberian. Că doar se cunosc destule despre teroarea bolșevică, de necontestat și de condamnat. Ce a umplut pământu` de trupuri și suflete chinuite. De morți nevinovați. De durere și jale nici azi dispărute definitiv. Câtă vreme Rusia contemporană are-n frunte un mogul kgb-ist, expansionist fățiș, inuman fără margini...
Citește mai mult: Cartea zilelor noastre | În epoca Hrușciov
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
La filarmonica piteșteană, succint. Juan José Navarro Hernández, primu`, la pult. Un spaniol din ținutul Valenciei. Clarinetist, dirijor, profesor în conservator. Umblat pe la diverse orchestre, unele din România. A avut-o ca solistă pe Kim Yoonhee. Tânără sud-coreeană. Fină pe vioară. Brahms, Bizet, în știme. Apoi, Alexandru Ilie, dirijor energic, obișnuit deja cu orchestra loco. În tandem remarcabil cu Horia Sorin Mihail. Născut brașovean, pianist la Radio. Într-o formă de zile mari. Izbutind cu brio concertu` brahmsian în re. O lucrare de top, fascinantă enorm. A bucurat publicu` foarte și-a stârnit îndreptățit aplauze lungi...
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 2
L-am așteptat nițeluș pe invitat, dar a meritat. Căci a vorbit cumpătat, echilibrat despre gânditoru` francez, astăzi decedat. Altfel spus, mai exact, Soviany a grăit documentat despre profu` de la Bordeaux și cărțile sale. Pe care le-a citit, le-a tradus și le-a prezentat acum la Centrul Cultural Pitești. Într-o dizertație remarcabilă, amplă, utilă. Ce ne-a dat prileju` să aflăm, consolidăm informații folositoare despre celălalt nume în titlu menționat. Adică Jacques Ellul, un reflexiv erudit, inspirat. Realist și dornic a transmite în jur păreri pertinente pe marginea unor subiecte nu lipsite de importanță. Creștinism, burghezie, marxism, comunism, tehnologie, alienare, cultură. Teme ample, mereu la ordinea zilei. Mai cu seamă-n momentu` de față, când istoria ne arată incontestabil ciclicitatea-i nemiloasă...
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
La-nceput, italian, apoi de rang planetar. Celebru neîndoios. Scump, nu mai vorbesc. Că renumele costă, nu?. Chiar dacă, potrivit cărții*, ascunde în spate multe și de toate. Controversate enorm. Ilustrative, în fond, pentru diverse apariții și evoluții ale capitalului de pretutindeni...
E vorba, în cele narate, mai încoa` filmate, de imperiul Gucci. Născut la Florența, întins, în decenii, pe glob, nesperat. E povestea familiei care l-a creat. Cu bune și rele. Că viața nu e nicicând numai roz. Are și negru destul. Iar banu` nu se face duium doar în mod luminos.
Citește mai mult: Cartea zilelor noastre | Istoria unui brand
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 2
Adică bilanțu` lunar obișnuit. Și pentru că două concerte fură deja rezumate, iar tabletele aferente, publicate și ele, reamintesc pe scurt ai lor protagoniști. Comentând restu` mai apăsat. Astfel, melomanii locali și nu numai îi urmăriră cu drag pe violonistu` Răzvan Stoica și pe dirijoru` Alexandru Ilie. Incontestabil, meritat. Apoi, doi dirijori sud-coreeni, Janghoon Chu, Jaeha Kim. De revăzut neapărat aceștia. Mai ales cu muzică de la ei. Sau de la noi. Ca să vedem ce le poate bagheta și-n caz de știme românești...
Citește mai mult: Muzica zilelor noastre | Făuraru` vecin la Filarmonica Pitești
- Detalii
- Scris de: eCreator.ro
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
Sâmbătă, 12 martie 2022, o delegație a UCRR, Gheorghe Firczak, președinte, Francisc Gal, vicepreședinte și Svetlana Mureșan, președinte a Organizației de Tineret, s-a deplasat la rutenii din Ucraina cu ajutoare umanitare. La Diakovo ne-a așteptat Mikola Bobineț, președintele Uniunii Regionale a Rutenilor din Podkarpatska Rus. Ajutoarele noastre au fost alimente, medicamente, produse pentru igiena corporală, pături, saci de dormit, lenjerie de pat. Ele au fost adunate prin contribuția rutenilor membri UCRR. Locuitori ai comunei Sânmihaiu Român, jud. Timiș, simpatizanți ai rutenilor, la inițiativa domnului primar Viorel Mărcuț, au contribuit prin donații în obiecte la constituirea ajutorului umanitar.
Domnul Mikola Bobineț ne-a mulțumit subliniind că UCRR este deschis la colaborarea cu rutenii de pretutindeni, deci și cu cei din Ucraina. Ne-am exprimat speranța că războiul va înceta cât mai repede spre binele tuturor, mai ales al locuitorilor Ucrainei.
- Detalii
- Scris de: Dan Lupescu
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
Îndoliată Adunare,
Ne despărțim azi – în a cincea zi de Mărțișor 2022 – de efemerul trup de humă al onorabilului nostru coleg de Club Intelect „Mihai Viteazul” Craiova, prieten luminos și om de mare omenie: Gheorghe ZORILĂ.
A fost un om al Faptei bune, al faptelor generoase, ci NU al vorbelor deșarte. Asemenea croitorilor valahi autentici și voievozilor adevărați ai Spiritului Românesc, măsura de zece ori și tăia/ croia o singură dată, dar ireproșabil.
Gândea temeinic, cugeta adânc, te învăluia în lumina meridională a sufletului său tainic, cu maximă atenție îți asculta …off-ul, apoi rostea, pe cel mai blând ton din lume, privindu-te direct în ochi, sugestia și sfatul, judecata sa de valoare și soluția pentru care găsiseși de cuviință să i te adresezi.
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
La filarmonică, ”My funny Valentine”. Vineri, 25 februarie. Jazz tematic. Piese celebre de gen. Cu Irina Sârbu, Sorin Zlat jr. și trupa loco de acompaniament. Nu mai comentez, am făcut-o deja. În aceeași sală, ”Poveste de iubire”. Sâmbătă, 26 februarie. Au cercat să lege treaba actorii Iulia Dumitru și Bebe Cotimanis. Scoțând poezia adecvată în evidență convingător. Iară Ion Marinescu, zis Tzurlă, sonoritățile folk din zilele noastre. A mai fost și ceva dans modern. Printre niște palide reluări muzicale. În rest, multă indisciplină, foială în public. Format preponderent din apropiați ai celor tineri de pe scenă.
Citește mai mult: Actualitate culturală | ”Dragobete” 2022, pe scurt, la Pitești
- Detalii
- Scris de: Ștefan Trepăduș
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
Într-un studiu comparativ al societăților mezoamericane precoloniale, autorii au descoperit că cele care aveau sisteme de scriere și de calcul mai elaborate tindeau să fie mai autocratice decât celelalte.
Timp de mai bine de un secol, limbajul scris a fost văzut de antropologi și de alți cercetători ai științelor sociale ca o trăsătură definitorie a complexității societale sau „avansare” (un termen care este nuanțat de colonialism și rasism).
Dar într-un nou studiu din Journal of Social Computing, cercetătorii au descoperit că societățile nu au nevoie de limbi scrise pentru a fi mari sau pentru a avea guverne complexe.
Este o societate cu sisteme de scriere într-adevăr mai dezvoltată?
„S-a considerat că dezvoltarea unor sisteme de scriere este o caracteristică a civilizațiilor sau a societăților la scară largă”, spune Gary Feinman, curatorul de antropologie MacArthur la Field Museum din Chicago și prim-autor al studiului.