După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
... soldatu-s-a, la Filarmonica Pitești, cu trei concerte de clasic, unul pop și-un al cincilea de jazz. Cum pe acesta din urmă l-am comentat separat de curând, le trec în revistă, succint, doar pe celelalte. Mai întâi, Wolters și Pancec. Primul, cum îl știm, vrednic simfonist (și despre el publicat-am niște rânduri recent). Natalia, violonistă șefă în știuta orchestră simfonică națională de la Ateneu. Care cochetează, util, și cu solistica. Partituri celebre de Mozart și Dvořák...
Apoi, amicu` Zampieri. Italiano vero, vorbind românește. Cu o tânără compatrioată, Aurora Schiara, la flaut. Gian Luigi a pus, inspirat, pe pupitre lucrări de Gluck, Kozeluch, Benda, Rosetti, revizuite de el nimerit. Noutăți binevenite și de interes pentru urechile noastre, obișnuite preponderent, de vreun an încoa`, cu Johannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus Mozart.
Citește mai mult: Muzica zilelor noastre | Octombrie vecin...
- Detalii
- Scris de: Ică Sălișteanu
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
Ḯncepi să te întrebi cu ce ai greṣit cȃnd 40 de ani dintr-o biografie a ta (mobilată de-o personalitate covȃrṣitoare, etalon de omenie, bunătate ṣi solicitudine, aṣa cum a fost Doru Dinu Pavel Glăvan -„Pavel din Banat, cel mai fain fecior”) dispar (fiindcă n-ai cu cine să-i mai rememorezi) pur ṣi simplu, fără ca nenorocirea să fi fost în vreun fel anunţată de vreun indiciu de boală grea (altceva decȃt mediatizatul COVID-19).
Am rămas încremenit la aflarea veṣtii ṣi n-am putut să scriu nimic, atunci (la cald cum se zice) de aceea fac acum această pomenire tȃrzie.
M-a învăţat să fiu ordonat, să nu duṣmănesc ṣi să-mi respect adversarii chiar ṣi atunci cȃnd îi biruiesc.
L-am preţuit ṣi iubit ca pe un membru al familiei mele, aṣa cum în tinereţe alături de el i-am iubit ṣi pe alţi reṣiţeni (el reṣiţean prin adopţiune, ca ṣi mine) valoroṣi ṣi năbădăioṣi ca Ion Chichere ṣi Traian Baia.
Citește mai mult: Pomenire târzie pentru Doru Dinu Pavel Glavan
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 3
Chiar dacă cineva-și arogă azi incorect paternitatea ideii unei structuri de ăst fel la filarmonica urbei, bine că e, până la urmă. Firește, nu existența, singură, e de apreciat. Că, dacă-i lipsită de calitate, nu face banii. Ceea ce m-a determinat să fiu reticent în privința ei. Mai cu seamă când urcă pe scenă într-o anume componență nu tocmai nimerită. Evident, nu formula extinsă, de combo, ar fi problema, ci asocierea instrumentiștilor. Fincă genu` nu-i totuși la îndemâna oricui. Și autenticitatea sa poate fi știrbită în unele cazuri.
Citește mai mult: Muzica zilelor noastre | Cum e cu jazzu` la Pitești
- Detalii
- Scris de: Ioan Romeo Roșiianu
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
Mi-e dor de tu, Ion Toma Ionescu!
M-am trezit devreme-n dimineața asta ca să mă bucur de faptul că putem vorbi numai noi doi, ca-n (alte) vremuri.
Toți aplaudacii și in(di)vidioșii doarme acum, deci e mai ușor să ne auzim gândurile vorbind - pe noi tăcând - într-o lume improprie visului și reveriei.
Căutând fotografii cu tine mi-am dat seama cât de mult s-au bucurat sufletele noastre de multe întâlniri, dar și cât de însărăciți suntem că n-am mijlocit să fie mai multe.
Mulți ne sunt prietenii comuni, prea puțini față de cât merităm amândoi!
Am revăzut fotografii, am retrăit emoții, dar starea de gol a crescut mai repede decât dorul de tine.
N-am cum opri timpul în loc, nici vremi de dat înapoi!
- Detalii
- Scris de: Ioan Romeo Roșiianu
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
Indiscutabil, îndeosebi în astfel de vremuri improprii reveriei sunt momente în care ai nevoie doar de tine însuți și în care nu vrei pe absolut nimeni în preajma ta.
Este situația în care te simți chiar neînțeles, născut într-un univers paralel, vrei liniște și atât.
Este situația în care te poți simți singur în mijlocul lumii, este situația în care în atelierul de lucru fiind, deși singur numai, să te simți înconjurat de o lume întreagă.
Este linia ce demarchează singurătatea de însingurare.
Atunci ai nevoie să fii doar tu cu tine, ca să îți poți pune ordine în gânduri, să inventariezi nedreptăți, decizii politice care-ți marchează viețuirea și care-ți îngrădesc ușor libertăți pentru care alții s-au jertfit cu adevărat.
Citește mai mult: Despre singurătate, însingurare și vina de a fi ROMÂN
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 2
Orice cor, cât de minor, creează produs sonor prin puterea vocilor. Dac-acestea mi-s de soi, cântu` se-nalță vioi. Dacă sunt și educate, cântu` sună ca la carte. Dacă mi-s din cele culte, au concerte multe, multe. Un exemplu concludent îl oferă permanent coru` de cameră mixt ”Preludiu” intitulat. Realmente înzestrat, vocal ultrarafinat. Format doar din voci școlite, avântate și unite. În deplină armonie, sigure la melodie. Sunetu` lor, feerie, ofrandă și bucurie...
”Preludiul” bucureștean are aproape cincizeci de ani. Activa cândva pe la U. T. C. Acu`, la ”Tinerimea Română”.
Citește mai mult: Muzica zilelor noastre | Un ”Preludiu” renumit
- Detalii
- Scris de: Toma G. Rocneanu
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 2
Nu sunt un alarmist sau distribuitor de bârfe, dar am fost efectiv uimit de faptul că guvernul Câțu dorește să ajungă în ”Cartea recordurilor”, deoarece după calendarele IULIAN și GREGORIAN dorește să facă ”Calendarul Câțu”, un calendar evident în folosul celor care împart PIB-ul...
Dumneavoastră știți cu câtă nerușinare, s-a anunțat mai la începutul anului că energia electrică se va ”reduce” cu un ban ?!
Asta arată disprețul acestui om față de propria nație. Apoi ca gălușca să ne rămână în gât au uitat de microscopica micșorare a prețului curentului și ne propun creșteri de 20% a energiei electrice.
Cum lumea și sindicatele au ieșit în stradă, au făcut o rectificare a acestei prostii și promit, fără a fi o lege, preluarea ”din chitanțele săracilor” a acelei majorări de preț pe perioada de 6 luni. Asta este afacerea.
- Detalii
- Scris de: Petrea GÎSCĂ
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 2
S-a născut la 7 iunie 1937, în București. A fost elev la două școli preuniversitare de muzică din Capitală. Dar și student al academiilor de profil din Praga și Viena, la clasele unor profesori de renume în epocă, precum Vladimir Kubat și Hans Swarowsky. A fost cornist la Filarmonica ”George Enescu”, concertând ca solist și cu alte orchestre din țară și din străinătate. Cronicarii vremii îl socoteau ”un ilustru solist, unul dintre cei mai buni corniști din lume”. Glier, Alfred Mendelsohn, Swarowsky, Sawallisch, Hindemith, Șostakovici, Alfred Mendelsohn, George Georgescu, câțiva dintre cei cu care a conlucrat și l-au apreciat corespunzător. Se spune chiar că elvețianu` Willi Aebi, milionar, cornist amator, entuziasmat peste măsură de prestația lui Staicu, a declarat că-i oferă acestuia o mare sumă de bani ca premiu.
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 2
”Un sexagenar în plină formă.” Chiar dacă se mai vaită că îl dor genunchii. ”Înalt, viguros și impetuos. Cu simfoniile-n sânge constant. Lor fățiș dăruit pe de-a-ntregu`. Stăpânind dezinvolt portativele pe care sunt scrise. Acaparând orchestra total când le are sub ochi. Energie și forță transmițându-i din plin, folositor, pentru ele...”
M-am convins înc-o dată, recent, la filarmonica piteșteană. Unde Theo-l tălmăci din nou, cert binevenit, pe Antonin Dvořák, pasiunea lui. Dând viață, mai mult decât inspirat, demn de semnalat, simfoniei a opta, în sol major. Lăsată lumii, și ea, de cehu` boemian, deplină splendoare, întru delectare, sigur neuitare. Semn al talentului său creator nedezmințit în domeniu. ”Chipeșă, semeață, trainică, măreață. Rostuită, însă, nu chiar pentru oricine...
Citește mai mult: Muzica zilelor noastre | Iară despre Wolters
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
În Piteștiul multisecular, la filarmonica urbei. În vârstă de paisprezece ani numai. Trecere succintă-n revistă, după obicei. Mai întâi, niște hituri pop, rock, adaptate pentru orchestră de estradă. Amintind, nu-i rău, ansambluri celebre de gen. În reluare, căci ne-au mai fost oferite și înainte de pandemie, în piață la primărie. Altfel spus, nici pomeneală de rock simfonic adevărat. Progresiv, mai exact. Pe care-l cunosc binișor de când îndrăzneam pe ghitară. Și îl ascult și azi cu nesaț. La pult, în ambele ocazii, Mihai Ștefănescu. Dirijor, șef de instituție idem, cândva, la Râmnicu Vâlcea...
Citește mai mult: Muzica zilelor noastre | Septembre și-a` sale cântări de nouă stagiune