LA GURA SOBEI CU LILIANA GABROVEANU

         Luând în calcul ideea că literatura pentru copii este parte integrantă a literaturii naționale şi universale, în anul 1964, scriind despre Jules Vernes şi literatura pentru copii, George Călinescu făcea o precizare prin care scotea în evidență un adevăr psihologic esențial, şi anume, faptul că această etapă a vieții noastre -  copilăria - ca stare sufletească, este o constantă permanentă la orice vârstă a sufletului nostru: "Ca să fie opere de artă, scrierile pentru copii şi tineret trebuie să intereseze ṣi pe oamenii maturi şi instruiți. Copilăria nu dispare niciodată din noi, ea constituie izvorul permanent din care decurg toate meandrele vieții noastre"(George Călinescu - CRONICILE OPTIMISMULUI, E. P. L., 1964, p. 274).
          Evocarea copilăriei este una dintre temele esențiale ale acestui tip de literatură, națională sau universală, deoarece copiii citesc cu pasiune, nu numai creațiile dedicate lor, ci şi alte creații care, prin problematica şi frumusețea limbajului, precum şi a mesajului transmis, îi interesează deopotrivă şi pe ei, şi pe adulți.

          Pentru a putea fi incluse în literatura pentru copii, aceste opere literare trebuie, în mod obligatoriu, să fie accesibile pentru anumite categorii de vârstă, să aibe o valoare educativă şi un caracter moralizator, explorând cu dărnicie acest univers infantil al visării şi al reveriei.
          Sfera literaturii pentru copii este foarte cuprinzătoare şi acoperă aproape toate genurile literare, o plajă largă de răspândire a acestui gen de literatură, fapt care se datorează interesului şi curiozității fireşti la această vârstă, deoarece: "Copilul se naşte curios de această lume şi nerăbdător de a se orienta în ea. Literatura care-i satisface această pornire, îl încântă "(George Călinescu - Idem. p. 276).
          Doamna Liliana Gabroveanu a simțit cu siguranță lucrul acesta, motiv pentru care, după mai multe cărți de proză şi una de poezie, (ARHIVA DE MĂŞTI şi MUZICANȚII DE BRONZ, Editura SINGUR; AMALGAM DE SUFLETE, Editura eCREATOR, 2024, Colecția PROZĂ; AMALGAM EMOȚIONAL, Editura eCREATOR, 2024, Colecția POESIS), revine la literatura pentru copii cu prezenta carte de poveştile intitulată în stilul lui Vasile Alecsandri, LA GURA SOBEI - POVEŞTI - , Editura eCREATOR din Baia Mare, 2024, Colecția PROZĂ.
          Spuneam că revine, deoarece autoarea a debutat "de facto şi de iure", în literatură, în urmă cu circa zece ani, cu POVEŞTI ŞI POVESTIRI DE CITIT ŞI COLORAT, Editura SINGUR, urmând FATA DIN CODRU şi POVEŞTI MODERNE DIN NATURĂ, ambele la Editura ART CREATIV din București.
          Aşadar, prin volumul de față, LA GURA SOBEI, cazul în speță, Liliana Gabroveanu se reîntoarce la dragostea dintâi, la prima sa iubire literară în câmpul creației, la literatura pentru copii, abordând genul literar "povestea", aici, specie literară a genului epic al literaturii române culte, cuprinzând între coperțile ei un număr de aproximativ 10 asemenea "poveşi" în care realul este mereu preponderent, amestecându-se în puține cazuri cu fantasticul, un real imaginar, pe înțelesul celor mici, dar nu numai, poveşti despre anumite întâmplări petrecute în acelaşi cadru natural românesc, în care codrul este mereu prezent, la fel ca şi viața chinuită a celor săraci, în comparație cu traiul îmbelşugat şi cu huzurul celor bogați, care-şi au şi ei necazurile şi suferințele lor, de altă natură, chiar dacă acestea nu sunt vizibile la prima vedere.
          Acțiunea "poveştilor" se petrece aici, la noi, în țara aceasta "aşezată între munți", o țară bogată, "cu oameni harnici şi înțelepți", dar cu un "conducător rău, leneş ṣi prost"(CRĂIASA VRĂJITOARE), o țară de poveste localizată "undeva departe", o țară în care trăieşte şi fata din pădure, "o fată modestă dar care, visătoare fiind, voia în taină să ajungă printre cei bogați" şi "o chema Ileana. Ileana din codru"(CAVALERUL NEMURITOR), fată săracă, "ce locuia împreună cu mama ei, într-o căsuță la marginea codrului des"(NEGUSTORUL DE PODOABE), aceeaşi Ileana care apare ca personaj de poveste reală ṣi-n PITICUL DIN PĂDURE, dar şi-n LEACUL VRĂJIT.
          În suita "poveştilor" culte prinse-n prezenta carte, apare ṣi Gheorghe "căprarul" din CAPRA FERMECATĂ, poveste-povestire, în care este prezentă si "soacra", personaj tipic, care-i mereu "numai cu ochii după el (n.n. după ginere), să vadă ce face? Că de iscoditoare... nu o întrece nimenea", dar şi femeia cu băiatul ei "de vreo şapte anişori", care nimeresc, seara, în timp ce "ploaia inunda pământului, iar tunetele vuiau din ce în ce mai tare", în casa părăsită, şi neavând încotro intrară", casă unde dau peste cufărul misterios, în care se afla vioara veche, "dezlipită şi cu corzile prinse în cuie şubrede" şi cu arcuşul "cu păr rar şi neatins", alături de "cartea cu cântece pentru suflete frumoasele, cântece pentru copii"(VIOARA DIN CUFĂR).
          Fiecare poveste îşi are tematica ei, iar pe măsură ce înaintăm în cuprinsul cărții, poveştile devin tot mai reale, părăsind regnul uman şi călcând în lumea micilor viețuitoare, o lume pastelată şi încântătoare, lumea lişițelor de pe baltă (POVESTE DE PE BALTĂ), care-şi pregătesc zborul spre țările calde, dar şi povestea micilor insecte, furnici, păianjeni, albine, țânțari şi muşte, (POVESTE DIN LUMEA INSECTELOR), poveste în care eroul este un greieraş.
          Şirul poveştilor din carte se încheie cu POVESTE DIN PĂDURE, în care "ursul din poveste era binecunoscut pe cărările muntelui împădurit" şi care va fi nevoit, acum la bătrânețe, din cauza tăietorilor de lemne, ce-i îi stricaseră bârlogul, alungându-l, să plece în bejanie, şi să-şi caute alt culcuş.
          Optimismul ursului bătrân este de-a dreptul molipsitor. "Nu se va da bătut! Nu el, bătrânul urs, care trecuse prin atâtea întâmplări. Mâine va fi o nouă zi. O va lua de la capăt. Într-un alt bârlog, într-un alt loc şi poate cu alt noroc"(POVESTE DIN PĂDURE).
          LA GURA SOBEI este aşadar o carte epică, o carte de poveşti, o carte în proză, formată din cele zece basme culte în care elementele realismului popular sunt împletite pe alocuri cu elemente ale fabulosului şi ale fantasticului. Totul se petrece într-o natură luxuriantă specifică spațiului mioritic. Limbajul personajelor este cel al omului simplu, al omului din popor, un limbaj calculat şi înțelept. Atracţia naturalului mitologic spre naturalul real şi invers este vizibilă şi aici.
          Ca modalitate de expunere, Liliana Gabroveanu foloseşte cu predilecție narațiunea împletită cu descrierea şi dialogul, fiind expertă în folosirea stilului narativ, folosind un limbaj corect şi coerent, în pasaje scurte şi concise, narative şi descriptive, cu dialoguri la fel de scurte, doar atunci când se simte nevoia, autoarea fiind o excelentă povestitoare care, printr-un limbaj corect din punct de vedere gramatical, un limbaj literar adecvat, rareori folosind expresii din lumea basmului, transmite celor mici, dar nu numai, nişte cunoştințe elementare cu caracter emoțional dar şi social, precum şi ideea de protecție a mediului înconjurător, a florei şi a faunei terestre, toate acestea în nişte texte literare corect scrise şi aranjate în pagină, din care răzbate în primul rând caracterul educativ şi formativ cu un pronunțat iz didactico-moralizator.
          Subiectele celor zece povestiri-poveşti, celor zece scurte basme realistice, după cum se poate vedea, sunt foarte diversificate, dar sunt construite în jurul aceluiaşi univers al copilăriei, univers care, pentru a dăinui în pace ṣi în linişte, are nevoie de iubire, de multă iubire, pe care Liliana Gabroveanu este capabilă să o dea.
         Literatura pentru copii are o anumită valoare estetică prezentând aspectele vieții de zi cu zi în complexitatea lor, oferind modele de viață sau dimpotrivă, exemple negative pe care  micii cititori trebuie să le ocolească.
          Basmele, poveştile şi povestirile doamnei Liliana Gabroveanu au un puternic substrat real izvorât din năzuințele noastre fireşti pentru o viață mai bună, din dorința de a învinge răul şi greutățile, aducând o prețioasă contribuția la dezvoltarea proceselor afective ṣi la formarea trăsăturilor de voință şi caracter, adică la formarea personalității copiilor, atât la vârsta preşcolară, cât şi la vârsta şcolară mică, pedalând mai mult pe însuşirea noțiunilor morale şi pe sensibilizarea vieții, motiv pentru care, distinsa doamnă Liliana Gabroveanu se implică cu trupul, mintea şi sufletul în demersul pe care-l face în această minunată carte destinată deopotrivă, atât celor foarte mici, cât şi celor mai voinici.
          Literatura pentru copii este un gen de literatură aparte, care se adresează unui anumit segment de vârstă, de regulă celor aflați la anii copilăriei sau ai preadolescenței. Este un gen literar care s-a născut în secolul al XIX - lea şi care a cunoscut o dezvoltare, o extindere de-abia în secolul al XX - lea.
          Prima specie a acestui gen de literartură pentru copii, care merge mână în mână, pe undeva, cu literatura mare, literatura pentru adulți, o constituie basmul, alias povestea.                    Colecțiile de basme şi poveşti sunt una dintre cele mai timpurii forme de ficțiuni publicate care nu şi-au pierdut niciodată efectul magic pe care-l au asupra copiilor.
          Faimoşii culegători şi repovestitori ai basmului sunt şi vor rămâne, Charles Perreault, frații Grimm, Christian Anderson şi Andrew Lang.
          Pentru ca un adult să scrie literatură pentru copii, este nevoie de multă înțelegere a universului copilului. Numai cine are un suflet de copil poate face lucrul acesta. Ori, doamna Liliana Gabroveanu tocmai ne-a dovedit-o în cartea dânse, LA GURA SOBEI  - POVEŞTI - , Editura eCREATOR din Baia Mare, 2024, Colecția PROZĂ.