Biografiile oamenilor mari nu sunt „linii drepte”, trasate în laboratoare sterile de moralitate. Uneori, cele mai profunde spirite se nasc din coliziunea cu propriile prăpăstii. Valoarea unui om nu se măsoară prin absența greșelii, dar prin uriașa forță de a se ridica, de a se reinventa și de a dărui celorlalți. Poetul și ziaristul Ioan-Romeo Roșiianu ...
După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
În data de 25 februarie 2024 am semnalat faptul – pe Facebook – că (a)numita Iulia – Florentina Paciurea a publicat, în antologia „Fior de argint” - recent apărută la Editura „Contraste culturale” din Giurgiu, coordinator Izabela Tănasă – un CV neconform cu realitatea.
Redau – mai jos - în întregime postarea făcută, am boldat și dat cu italic, ca ...
Când am aflat că ai PLECAT și tu eram în Satu Mare, în dulcele nostru stil încercam să nemuresc oameni ce nu mă merită.
Nici pe tine nu te-au meritat muuuuuuuuulți din cei ce te (de)plâng azi... ÎN VĂZUL LUMII!
N-o fac pentru tine, prietene (stră)vechi, o fac pentru ei, preamărindu-se pre ei!
Așa va fi și după mine, la fel după alți dragi ai noștri.
Te-am ...
„Dar adu-ţi aminte de Făcătorul tău în zilele tinereţei, până nu vin zilele cele rele şi până nu se apropie anii, când vei zice: Nu îmi găsesc nici-o plăcere în ei” stă scris în primul verset din ultimul capitol din Eclesiastul.
E cel mai răspicat îndemn care li se face tinerilor în Sfânta Scriptură, şi, totodată, poate cel mai ...
Numărul 33 este un număr magic, unul maestru, o cifră a destinului.
Marii înțelepți au vorbit despre EL ca despre un „număr al îngerului”.
Nu mi s-a dat șansa de-a dezbrăca de sensuri și înțelesuri taina numerologiei, deci TAC!
Totuși, dragilor, ECREATOR – Editura și Revista ECREATOR, sau invers – astăzi împlinește numărul 33 al Colecției Antologica.
...
Scriitorul maramureșean Vasile Muste s-a stins din viață la vârsta de 70 de ani. Poet și om de presă, acesta a lăsat în urmă o operă construită în peste cinci decenii de activitate literară și o contribuție importantă la viața culturală a Sighetului.
Născut la 30 ianuarie 1956, în Coruieni, localitate cunoscută astăzi sub numele de Coroieni, Vasile ...
Odată cu noua stagiune. A douăzecea la număr. Ce-a debutat cu un excelent concert al Orchestrei de Tineret Pitești. Dirijor Tibi Dragoș Oprea. Urmat de un recital, de Ziua Națională a Chinei, de alt recital cu muzică din ambele țări, susținut de violonista Diana Jipa și Marius Doniga la pian. A urmat Alex. Tomescu, violonist de top și un cvartet ...
A plecat și Mircea M. Ionescu de pe pământ...
S-a dus la Ceruri să comenteze meciuri și să scrie piese de teatru printre nori. L-am cunoscut demult și mi-a fost un bun coleg de presă. Când și când vorbeam la telefon. L-am întâlnit pe viu acum un an sau doi la Festivalul de Teatru de Studio desfășurat la „Davila" piteștean. Unde i-am văzut o excelentă ...
Mai 2026. Bilanț
Vă sunt dator c-o informare, succintă ca de obicei, despre ce fuse luna trecută la filarmonica piteșteană. Încep, deci, cu „Tulip Jazz Festival”, ediția a doua, ce-a durat patru seri. Români și străini au atras la sediu melomanii genului. Sonorități interesante, unele ungând pe suflet...
Apoi, imediat, „Apollo Cvartet”, în care-l ...
Pitești, aniversar 2026...
Nu cu mult în urmă, municipiul de pe mal de Argeș a sărbătorit mai bine de 638 de ani de existență. Prin concerte și-un festival de teatru de studio în sala „Liviu Ciulei". La „Davila" n-am ajuns din motive independente de voința mea, așa că voi face câteva remarci despre concertu' dedicat celor nouăsprezece ani de la ...
2.Venalitatea și ipocrizia politicilor actuale
Inițial mă gândeam să dedic politicilor medievale și moderne un capitol distinct. Dar am renunțat la această intenție, amintindu-mi că în articolul Greii lumii stau la pândă în politica bolundă din 21-22 septembrie 2025 m-am referit pe scurt, adică atât cât să-i stârnesc pe ...
În societatea tradiţională, căsătoria reprezenta cel mai complex
fenomen folcloric, având interferenţă cu toate celelalte manifestări folclorice.
Unele obiceiuri nupţiale maramureşene s-au pierdut sau sunt pe cale de a se pierde sau de a se contamina cu obiceiuri preluate din alte zone ale ţării sau chiar cu tradiţii importate de peste hotare de către cei care ...
Nunta este unul dintre cele mai importante obiceiuri în comunitatea tradiţională atât pentru viitoarea familie, cât şi pentru structura de neam.
În locuinţele monocelulare, camera de locuit casa, îndeplinea toate funcţiile familiei. Astfel, pentru a evita pericolele viitoare, concepţia, naşterea, căsătoria şi moartea se realizau în acest spaţiu sacru şi intim.
Perioada de lehuzie reprezintă intervalul de 6 săptămâni de la naştere, când acţionează o sumedenie de interdicţii, atât privitoare la noul-născut, cât şi la mamă: lehuza nu are voie să plece de acasă, nici să iasă din “odor” (curte); să nu meargă la fântână până nu era botezat copilul, “ca să nu ia vreo boală din acel loc”; să nu calce pe ...
Moartea, eveniment inevitabil în viaţa omului, reprezintă trecerea din lumea aceasta, în lumea de dincolo. Moartea înseamnă o despărţire definitivă a defunctului de familie, de colectivitate.
Omul – această ființă complexă, creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu – este înzestrat cu fantezie și imaginație. Astfel, lumea reală, raportată la lumea divină, capătă sensuri, conotații și culori noi în imaginarul colectiv.
Viața omului, așa cum este firesc, se desfășoară în strânsă legătură cu mediul natural, cu regnul vegetal și ...
Fondator al revistei „Moara lui Gelu”, scriitorului și jurnalistul Dragoș Gelu s-a născut la 22 februarie 1967, în Lucăcești, și face parte din categoria personalităților maramureșene recunoscute pentru bogata activitate pedagogică, literară și culturală. Profesor dedicat, jurnalist, poet și coordonator de proiecte editoriale, dl. Dragoș Gelu a debutat în ...
O asemenea cercetare nu poate să facă abstracţie de cele două publicaţii principale care apăreau la Bucureşti şi care erau publicaţii ale Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti, mai exact ale U.A.S.C.R.-ului: Amfiteatru (1966-1991)şi Viaţa studenţească (1956-1989). Trebuie aşadar făcută o distincţie clară între revista de universitate şi ...
Marian Ilea: Domnule Nicolae Breban, domnule Augustin Buzura,
cred că oriunde v-aţi afla, aveţi în memorie un loc drag, o amintire legată de Baia Mare.
Nicolae Breban: Eu m-am născut în acest oraş, dar foarte curând, pe când aveam eu doi ani, prin '36, tatăl meu care pe-atunci fusese funcţionar la episcopie, a fost numit preot paroh în comuna Recea, unde în '40 a ...
Voi continua cu partea a patra a dialogului.
– Dar să nu trecem cu vederea că Heraclit considera mișcarea ca fiind esența realității. Heraclit spunea că totul se află într-o continuă mișcare, conform principiului “panta rei”. Totul curge.
– Și să nu uităm, dacă tot suntem la Heraclit, că opozițiile și contradicțiile sunt sursa dinamicii universale, iar ...
Vreau să spun din start că Dialogul cu Domnul Profesor Valentin Lupea nu are cum să se termine (așa am ajuns la partea a treia), pentru că pe lângă faptul că amândoi suntem îndrăgostiți de spiritualitatea grecească, amândoi ne “hrănim” din înțelesurile pe care grecii le-au dat multor lucruri, idei, concepte. Dar nu este numai asta, este și acel faimos: ...
Ion Cristoiu [I.C.]: UASCR-ul funcţiona cum funcţionau şi alte instituţii, organizaţii ale sistemului ceauşist, cum ar fi Comitetul Central al PCR pentru Scânteia, conducerea Frontului Unităţii Socialiste pentru România Liberă sau pentru Scânteia Tineretului – CC al UTC, în calitate de patroni şi editori. Principiile de funcţionare nu difereau cu nimic de ...
DRAGOSTE DE TATĂ
Fetița mea, e iarăși lună plină
Ca-n noaptea-n care tu te-ai și născut
Atât e de curată, și senină
Cum niciodată parcă, n-ar fi vrut
De câte ori privesc cum se ridică
Regină între nori și printre stele
De-atâtea ori pe spate mă furnică
Că tu ești fiica visurilor mele
Tu tristă să nu fii, fetița tatei
Și dorul rău nicicând să nu te-ajungă
Tu vei pluti mereu pe luciul apei
Iar norii cu cristal or să te plângă
Sunt tatăl tău, așa eu voi rămâne
Să nu te îndoiești de vorba asta
Mă strigă azi, și voi ajunge mâine
Chiar dacă-n spate m-ar lovi năpasta
Îmi iau puterea numai de la lună
Dar tu plecată ești, așa departe!...
De-ai fi aproape, ai să-mi fii lumină
Iar dorurile scrise într-o carte
Am fost un tânăr, și-am îmbătrânit
Și-n versuri îți declin de azi ștafeta
Prin tine simt că am întinerit
Deci tu, fetita mea, ești amuleta
Distanța dintre noi nu-i materiálă
Iar luna plină azi ne va răzbi
Gândirea tuturor e ancestrală
Dar fiica și-al său tată s-or grăbi
Și astfel îți dedic, al meu odor
Atâta cât un tată poate face
Să vii acasă, să mă înfior
De dragostea de tată, apoi...pace.
ȘOAPTELE PÂINII
Cum miroase tată, pâinea coaptă?
Pâinea caldă scoasă din cuptor...
Nerostita pâinii, caldă șoaptă
Azi mă cheamă mamă, în pridvor
Ați încărunțit în vreme, peste ani
Dragii mei părinți, eu vă iubesc
De n-am alerga în viață după bani
N-am ști ce înseamnă "părăsesc"
Am ajuns la rândul meu, părinte
Și cuptorul casei, pâine coace
Cât se coace pâinea,-mi vin în minte
Vremuri vechi, ce nu se vor întoarce
Pâinea coapta mamă, cum miroase?
Dimineața-n zori, și peste noapte
Am atâtea amintiri frumoase -
Ale pâinii calde, blânde șoapte.
FATA DE LA ȚARĂ
Ai auzit, sau ai citit ce-i marea
Cum valurile-n maluri i se sparg
Din briză,-n dimineți, să-i simți răcoarea
De pe nisipul ars să scrutezi zarea
În larg să vezi, un legănat catarg...
Dar tu, o simplă fată de la țară
Trăită într-un sat îndepărtat
Să nu ajungi vreodată de ocară
Te-ai dus pe câmp, departe, şi-ntr-o doara
De toate și de tot, te-ai despuiat
Și-n iarba cea înaltă te-ai lungit
Și îți spuneai că astfel tu faci plajă
Sub verii soare trupu,-ți dezgolit
Mă-ndeamnă la păcat și la iubit
Iar frumusețea ta, m-a pus sub vrajă
Să nu mai pleci de-aici, așa prefer
Ca trupul numai eu să ți-l alint
Iar marea să-ți rămână un mister
Nedeslușit, și foarte efemer
Frumoasa mea, cu ochii de argint
Imaginea cu tine-n iarbă, nudă
E-ascunsă-n sinea mea, ca o comoară
Și după ani întregi, de scris cu trudă
Când mintea mea va bântui zăludă
Eu n-am să uit, pe fata de la țară.
TU EȘTI O PICĂTURĂ
Tu ești o picătură ce se scurge
Din vârful unei frunze verzulii
Prin tine toată viața îmi va plânge
Și-acest aspect nu aș dori să-l știi
Tu ești o picătură într-o mare
Curată cum e cel mai pur cristal
Purtată între valuri de uitare
Sticloasă și cu luciu de opal
Tu ești o picătură de nectar
Sorbită-n dimineață, pe răcoare
Sub tine azi îmi stabilesc hotar
Ca să te prind, la orice clint de boare
Tu ești o picătură între multe
Ce stau să cadă morte,-ntre cei vii
Ești singura ce știe să asculte
Galopul trepidant de bidivii
Tu ești o picătură cum niciuna
Nu va mai fi ca tine, niciodată
Să știi că mie nu îmi ești totuna
Și-am să te sorb, de fiecare dată.
IUBEŞTE-MĂ ACUM
Iubeşte-mă acum, când îți ofer
În flăcări, trupul meu fierbinte
Vei dezlega iubindu-mă, mister
Ce nu l-a dezlegat nicio sorginte
Iubeşte-mă acum, cât se mai poate
Nu sta pe gânduri ca un diletant
Pornit de gemete, să treci la fapte
Descoperi-vei mitul sacrosant
Iubeşte-mă acum, în astă seară
Sunt plină de dorinți ce nu le știi
Ai să le afli numai într-o doară
De îndrăznești alăturea să-mi vii
Iubeşte-mă acum, și vei vedea
Că la trezire,-n mii de dimineți
Nu va fi văl, nici urmă de perdea
Să ne separe-n multe mii de vieți
Iubeşte-mă acum, îți sunt ofrandă
Si devorează-mă-n fiece noapte
Spre zori, în fața casei, pe verandă
Ne-om desfăta dupa amor, prin şoapte.
NIMIC
Nimic n-a mai rămas în lumea asta
De care să mă simt îmbărbătat
De-o vreme-ncoace m-a lovit năpasta
Și singur stau pe-o bancă,-ngândurat
Nimic pe lume nu-i mai scump ca viața
Eu am iubit-o necondiționat...
Dar firul ei, subțire precum ața
Se rupe-atunci când nu te-ai așteptat
Nimic nu poate să-mi întoarcă anii
Să de-ndărăt tot timpul ce-a trecut
Pe-o bancă stau, și poate doar castanii
Știu câte-n viața asta m-au durut
Nimic nu este chiar atât de simplu
Încât să treci prin viață prea ușor
E-un Univers întreg, și este amplu
Pe zi ce trece se transformă-n dor
Nimic nu-nseamnă omul ce ajunge
În iarna vieții lui, așa de mic...
Precum ajuns-am eu, şi-ncep a plânge
Că om am fost, și-acuma sunt nimic.
FOCŞANI
Mi-ai fost cămin, de când deschis-am ochii
Cămin rămas-ai, peste ani și ani
Și zi de zi, de tine mă apropii
Frumosul meu, iubit oraș, Focșani
În ale tale școli, eu am studiat...
Nu-s eminent, mai luam și câte-un patru
Apoi plângeam amarnic, cu oftat
Pe-o bancă, sub castani, în parc la Teatru.
La filme cu bătăi, sau indiene
De lume era plină toată strada
Copii, bărbați, femei lacrimogene...
Știți unde?...chiar la Cinema Balada !
Cum te cutreieram eu primăvara
Ai mei spunându-mi, că-s un derbedeu
Și numai când sfârșită era vara
Mă dezlipeam de tine, Ateneu.
Iar prima mea iubire arsă-n pripă
Sub doi copaci bătrâni, și seculari
Iubire ce a fost doar o risipă
O știu prea bine, și cei Doi Stejari
Duminica îți vizitam Oborul...
Așa cum cetățenii toți, făceau
Talciocului mereu o să-i duc dorul
Și micilor de pe grătar, ce sfârâiau.
Sa plec la oaste, mare chin a fost
Dar am îndeplinit numai dorința tatei
Acum socot că a avut un rost
Căci te veghez, de la Casa Armatei
Ador plimbările de caldă toamnă
În zori, la prânz, ori la lăsatul serii
Ținându-mă la braț cu a mea doamnă
Pășim domol, pe Bulevardul Gării.
Gradina Publică fiind o blândă mamă
Ne-adăpostea pe toți, în loc umbrit
Ca pe tablou o voi păstra în ramă
Știind că am acordul ei tacit
De te voi părăsi, nu-mi va fi bine
Dar o voi face, doar călătorind
Cu mare dor am să mă-ntorc la tine
Pentru Focșani, eu voi trăi, murind.