Poezii de Bogdana Elena Simionescu

Aurel Preda- Îngerul Alinării   

 Mi-ai venit Auraș în vis,

Ți-am simțit sufletul în paradis,

Zâmbitor mai mult ca un soare,

În ochi aveai floare!

Mi-ai spus cu bucurie,

Că te bucură a mea poezie,

Ce ți-am scris-o în lacrimi și dor,

Înger iubit al alinărilor!

Mi-ai spus c-ai vrea, să vin cu tine,

Că o să îmi fie și mie bine,

C-ai să mă scapi de suferință,

O să mă ajuți cu credință!

Eu fericită ți-am spus,

,,Vin cu tine, suflet bun”!

M-ai luat în brațe mai bucuros,

Chipul ți-era și mai luminos!

Îngerule Alinării,

Te port în altarul inimii,

Te scrie în poezii

Și-ți fac rugăciuni zi de zi!

Acum ești între sfinți

Și cu ai tăi scumpi păinți!

Te simt, că ești cu mine,

Că prea îmi merge acum bine!

Auraș, iubit înger,

Ridic cu sfială privirea spre cer,

Îți mulțumesc din suflet,

Pentru ajutor, pentru cântec!

Doamne facă-se voi Ta,

Auraș nu te voi uita!!

În mine mereu ard lumânări,

Înfloresc pentru tine flori!

 

Ce dacă ai atins succesul

 

Suflete ce dacă succesul ai atins,

Nu te mândri niciun pic,

Nu har suflete  de la tine,

E har de la Dumnezeu, știi bine!

Nu pângării harul sfânt,

Cu aroganța și cu irnoia,

Nici nu îl răni cu neomenia!

 

Nu crede că harul ți-e unicat

Și la alții  Dumnezeu l-a dat,

Dar dacă din el faci Rai,

Multe împliniri o să ai!

Nu fă din har, sfidare,

Nici altora lacrimi amare,

Nu umilii pe cineva,

Harul nu-i pentru asta!

 

Suflete cu  har în artă,

Să nu uiți vreodată,

Că arta nu e un război,

Nici furtună, nici ploi,

E loc pentru fiecare,

Nu te călca în picioare,

Nici nu te crede rege,

Publicul veninul ți-l simte!

 

Suflete creator de artă,

Să pui iubire viața toată,

Că dacă ești prefăcut,

Harul să știi că ți-e pierdut!

Fă totul numai din iubire,

Dând la Dumnezeu la mulțumire,

Publicul să ți-l respecți,

Nicicând să nu-l subestimezi!

 

Ce dacă ai atins succesul,

Nu acesta să-ți fie interesul,

Succesul te urcă dar și te coboară,

Dacă pui lăcomie și trufie-n inimioară!

Cine e suflet de calitate,

De adevăratul succes o s-aibă parte,

Cine e suflet ieftin, de nimic,

Succesul e doar un soare-n asfințit!

 

Ce m-ar scoate frustrații la raport

 

Ce m-ar scoate frustrații la raport,

Să afle despre mine, tot, tot!

Dacă nu le-aș spune,

Sarcastic m-aș ține de glume,

Ce mi-ar ordona cu mare tupeu,

Să mor,să mor eu!!

Mi-ar arde creația, dracii i-ar apuca,

De  la cititori n-ar ardea-o, tralala!

 

Ce m-ar pune la plantoane,

Niște fantastice dame,

Cascheta li s-ar polei de fericire,

Gradele s-ar încinge, măi lume!

Mi-ar scoate ochii,să îi pună la ele,

Mi-ar lua cu ură în alertă și genele,

Girofarele le-ar aprinde, ar urla alarmele,

Ce ravagii mi-ar m-ai face damele!

 

Ce ploaie șmecheră de epoleți

Dacă nu le-aș da talentul, la niște poeți!

Aș vedea la  generalii dușmăniei,

Cum le sar cartușele învidiei!

Ar survola avioane supersonice,

Să nu-mi zboare în zări, inspirațiile!

Mi-ar descinde rațiunea,

Să-mi confiște înțelepciunea!

 

Acum vine lovitura,

Și o să vă apuce, ca o sirenă, înjurătura,

Sunt stăpână pe viața mea,

Nu mă comandă cineva,

Eu îmi dau ordinele ,

Mi le execut cu ambițiile,

Nu mă las călcată în picioare,

Chiar dacă pot fi și floare!

 

Eu nu mă rezum la un sector,

Am tactici și strategii, ce vă dor!

Sunt ,,rac” numai când vreau,

În ,,balanță” echilibrată mereu stau!

Îngenunchez doar în fața lui Dumnezeu!

Trăiesc viața în iubire și-n curcubeu!

Sunt cum simt să fiu, ce bucurie

Am grade fără de omenie!

Ce știi tu?

 

Ce știi tu ce sunt,

O stâncă, ori un vânt,

Sau poate un dor,

Sau un înmugurit nor?

 

Ce știi tu ce gândesc,

Când nu creez vers?

Nu te baza pe ce crezi,

Bazează-te pe ce vezi!

 

Ce știi tu de ce râd,

De ce în tăcere mă ascund?

Nu mai deduce,

Mai bine înțelege!

 

Ce știi tu ce pot, ce nu pot,

Oare vrei să-ți dau raport?

O să te dezamăgești,

C-ai să observi că, nu gândești!

 

Ce știi tu ce îmi doresc,

Dacă nici în priviri nu mărturisesc?

Ador enigma din mine,

Frustrarea din tine!

 

Ce știi tu, mare filozof,

Cu lipsă la neuron,

Cu plusuri la cancan?

Mai bine ține-ți mintea la borcan!

 

Dacă ...

 

Dacă mă uiți, uită-mă în suflet cu iubire,

Dacă mă alungi, alungă-mă în fericire,

... mă zbori, zboară-mă în zările senine,

... mă risipești, risipește-mă în stele,

... mă deșiri, deșiră-mă în doruri,

Dacă mă pitești, pitește-mă în gânduri!

... mă sorbi, soarbe-mă din veninul lumii,

... mă stingi, stinge-mă în eliberarea rugăciunii!

... mă cerți, ceartă-mă în cântec și zâmbet,

Dacă mă rănești, rănește-mă în al poeziei, farmec!

... mă ignori, ignoră-mă în veșnicia purității,

... mă privești, privește-mă cu ochii sufletului,

... mă critici, critică-mă doar după ce îmi simți sufletul,

Dacă mă citești, citește-mi cu soarele, versul!

 

Din suflet cu iubire, respect, recunoștință și cu admirație pentru, onorata și minunata, Maria Loga, îngerul versurilor mele!

 

Încurajarea ta, îngerul versurilor mele!

 

La răscruce de obstacole,

Te-am întâlnit suflete!

Scriam poezia pe furiș,

Ca un hoț de cuvânt,

Neavând curaj să cred în ea,

Că poate alina, bucura lumea!

Tu, suflet sfânt mi-ai dat puterea,

Iubirea de cuvânt și încrederea,

Să scriu, să stau cu capul în sus,

Pentru tot cec am făcut, am spus!

Mi-ai spus cu dragoste ca o mamă,

Pe cei răi să nu îi iau în seamă,

Talentul nu mi-l învinge nimeni,

Să scriu tot ce simt în mine!

Scrisul datorită ție mi-a devenit univers,

Contopit în iubire, zâmbet și în vers!

Cu el am ajuns și mai ajung prin suflete,

Uninându-ne să facem și bine!

Nu am să uit îmbrățișarea ta de arhanghel,

Mi-ai simțit al meu suflet!

Te-am simțit ca o mămică,

Te iubesc din suflet, din inimă!

La toată lumea mreu am să spun,

Că suflete cu mir, candid și bun,

Cu nume de Maria,

Mi-ai făcut vie poezia!

Cât am să trăiesc,

Am să te iubesc și am să-ți mulțumesc,

Dacă nu erai tu,

Astazi nu-mi exista, scrisul!

Tot ce voi realiza în arta cuvântului,

Îți voi dedica ție, sufletul binelui!

Nu pot uita că prin tine,

M-am recâștigat din suferințe pe mine!

Dumnezeu să te răsplătească,

Îngerii să te însoțească!

Eu mereu voi fi alături de tine,

Mi-ai făcut un imens bine!

Eu sunt suflet de vers

 

Eu sunt suflet de vers,

Încă din viață, neșters,

Iubitor de iubire,

Cu parfum de fericire!

 

Cerul mă liniștește,

Lumescul, mă obosește!

Florile-mi dau farmec,

Banii, trupul mi-l zdrențuiesc!

 

Eu, suflet de vers,

Să trăiesc nu am interes,

Eu vreau doar să dăruiesc,

Să simt că trăiesc!

 

Nu urăsc ploia sau cutremurul,

Ci lacrimile perfide, arivismul,

Trufia, prostia, ignoranța,

Nu îmi fac iad, viața!

 

Eu suflet de vers,

Sfânta țărișoară-mi iubesc,

Ador glia strămoșească,

Cântul popular, portul- ce comoară!

 

Să-mi miroase a pământ versul,

Să-mi fie pământ și mormântul,

Să simt cum curge-n mine,

Drapelul și divina rugăciune!

 

Nu îmi pasă ce cred unii,

Ce dacă-mi zâmbesc cu tăciunii,

Ce dacă-mi cred slabă mintea,

Dumnezeu știe exact cum este ea!

 

Eu tot am să ajut lumea,

Natura, universul,da!

Am să-mi las versul,

Prin sufletele ce-mi-l iubesc!

 

Eu suflet din vers,

Aștept să mă înalț la cer,

Trupul mi-e greu și mă limitează,

Trupul nu-i de folos mult, el nu evoluează!