Poezii de Chiricea Ciprian Ionuț

Origini
 
 În creerii munților,
 Într-o pădure îndepărtată,
 Undeva în Transilvania
 O creatură urâtă locuia.

 În peștera lui întunecoasă,
 O oglindă fermecată,
 Lumină-i aducea

 Căci satul vecin îi arăta.
 
 În satul de mai jos
 Cu chip de orhidee
 Și trup de Înger neatins,
 O fată cu sânge albastru locuia
 
 La ea, el zilnic se uita,
 Pas cu pas viața-i urmărea,
 Inima în piept îi batea
 Și încet de ea se îndrăgostea.
 
 Norii pământul ocoleau,
 Anii ca vanutul tot treceau,
 Dragostea ușor creștea
 Și obsesie devenea.
 
 Cu ea pentru a fi
 Pact cu un drac el a făcut,
 Sânge de om să bea,
 Frumusețea a fura.
 
 Și cu cât mai mult se hrănea,
 El chip de Înger optinea,
 Într-un prinț se transforma
 Și puterea-i creștea.
 
 Seară de seară cobora
 Și din sat o viață răpea.
 Satul se înjumătățea
 Și schimbatrea lui totală se gata.
 
 Acum un prinț era
 Și zi de zi la casa ei venea,
 Curte îi făcea
 Și pe ea ușor o cucerea.
 
 Luna și soarele-i dăruia,
 O stea zilnic îl denumea,
 În flori o îngropa
 Și ea de el se îndrăgostea.
 
 Într-o zi mâna i-a cerut,
 Nuntă mare au făcut,
 Împreună o țară au domnit,
 Liniște și pace au adus.
 
 Din dragostea lor
 Un fiu s-a născut,
 Vlad pe el îl chema,
 Prin vene sânge nobil îi curgea.
 
 Peste ei ani au trecut,
 Fiul lor războinic a devenit
 Și în istorie a rămas,
 Țepeș Vlad un fiu de Drac.

Înger negru

A fost odată nu demult,
Un înger negru pe pământ,
Ce lucra cu legământ,
Pentru un demon mare și urât.

Acesta... pe el îl obliga
Sufletele noastre a le fura
Și lui nevoit i le dăruia,
Căci cu ele, el se hrănea.

Demonul mare și urât
Privirea și-a aruncat
Către o zâna pe pământ
Cu sufletul cald și curat.

În fața ei, îngerul s-a oprit,
În ochii ei s-a-npotmolit,
De frumusețea ei s-a uimit
Și pe loc s-a-ndragostit.

Era ceva de nedescris,
Însă frica l-a învins,
Ar fi fugit și pe lună
Să nu-i mai dea de urmă.

Dar în gândul lui știa
Că de el nu va scăpa
Și voit a călcat strâmb,
Sufletul să-i dea la schimb.

Mirat, demonul a acceptat,
Dar pe el l-a avertizat,
Că pe veci va fi în foc
Și sufletul i-a luat pe loc.

Apoi grăbit l-a trimis
Într-un abis de nedescris,
Dar gestul lui a fost de-ajuns
Și văzut de cineva de sus.

Sufletul lui i-a redat,
Aripile i s-au ridicat,
Grăbit la ea, el a zburat,
Viața împreună au urmat.

Inger sau demon

Mă uit în oglindă și văd altul,
Eu pe mine nu mă recunosc.
Eram un demon furios,
Aripi negre eu aveam,
Cu coarne mari în varf de cap
Sufletul îmi era întunecat.
Dar pe tine te-am zărit,
Planurile peste cap mi-ai dat
Și de atunci eu m-am schimbat.
Pielea mi s-a înroșit,
Penele albe au devenit
Coarne.... s-au uscat și au picat
Aveam în schimb ceva în piept
Ceva ce înger m-a făcut
Și un timp înger am fost
Dar setea de sânge tot creștea,
Ea pe tine te voia.
Coarnele au recrescut,
Aripile negre au devenit
Un demon mare iar eram,
Nascut din negura noptii.
Iadul mi s-a deschis,
Cu bratele întinse m-a primit.
În iadul meu acum eu stau,
În oglindă iar mă uit
Un demon mare eu privesc,
Dar am în schimb ceva în piept,
O inima ce pentru tine, cu putere bate.


Înger decăzut

Pe aripi de nori plutesc
Și încerc să mă cobor,
De mână să te tin,
În brate să te strâng.

Secole de sus am privit,
Dar ca tine n-am găsit.
Chip de Înger decăzut,
Trup de Zeu…. Fruct interzis.

Din cer de aici de sus,
Eu vreau să mă arunc,
La tine să ajung,
Muritoare să devin.

Trupul tot să mi-l săruți,
Cu dragostea să mă pătrunzi,
Iubirea ta sub piele s-o suspin,
Femei să mă faci să mă simt.

Înger decăzut acum eu vreau să fiu,
De dragul tau la ceruri sa renunt,
Viața lângă tine să mi-o trăiesc
Și apoi… ca om să pot să mor.


Înapoi în iad.

Cu inima cioburi
Cu lacrimi în ochi,
Cu sufletul trist
Singur iar merg.

Pas la pas
Cu mine însumi,
Fără nimeni
De mâna să mă țină.

Drumul vechi
Mi l-am reluat,
O clipa de la el
Fericit m-am deviat.

Singur în viața
O clipa nu am fost,
Din iadul meu
Eu evadam.

De el ușor m-a lepădat
În clipele când muritoarea mea,
În fața-mi apărea
Și de infern ea mă rupea.

Din demon, înger deveneam
Și răutatea mea
Din sânge dispărea
Iar ochii iubire-mi lumina.

Acum totul e pierdut
Cu amintiri frumoase din trecut,
Cu greu spre iad eu mă îndrept
În lumea mea de altă dată.

Deși acum mă simt schimbat
În infern iar să ajung,
Față lui nu pot să fac
Cum făceam eu în trecut.

De infern mă simt chemat
Din păcate de ales nu am
Sau...... Poate am
Pot ușor să aleg să mor.