Poezii de Claudia Mitra

MÂINILE TALE

Mâinile tale sunt aici, mirate,

Iubindu - mă în lumina lunii.

Şi buzele tale sunt aici, însetate de dor,

mă gustă hai-hui, în nesfârşită dorinţă.

Dar mai ales... tu eşti aici,

cu mine, lângă mine,

în nopţi şi zile de dragoste.

CUM AR FI

E atât de ciudat cum,
în fiecare noapte,drumurile duc înapoi,
într-un alt timp,cel în care eu eram tu
şi tu erai eu, amestecându-ne, atât de firesc,
într-un fel de dans iniţiatic.
Cel în care nu conta unde începea sărutul tău şi
unde sfârşea mângâierea mea.
E atât de ciudat cum,doar nopţile
au drumuri ce duc înapoi,
încât mă întreb cum ar fi
dacă nu s-ar mai face dimineaţa?

ZBOR

De acolo de sus,
din cel mai înalt punct
al iubirii noastre,
mi-am desfăcut aripile
în cel dintâi zbor deasupra lumii.

DIN CE-I FĂCUTĂ FEMEIA ACEASTA?

Spune-mi, Ian,
din ce-i făcută femeia aceasta,
da, femeia aceasta care tocmai iese pe uşă.
De la distanţă e din ochi şi din buze şi din
mâini care ştiu să mângâie cerul.
De aproape pare plămădită
din spaime şi plâns
şi din tăcerile tuturor femeilor care te-au iubit
şi care, poate, astăzi au uitat
primul răsărit împreună.
Cine-i femeia aceasta ca o lacrimă, purtându-ţi sărutul pe umăr?

ŞUIER

Şuieră-mi, Lună, câinii,
şuieră-i, adă-i aproape,
colţi de fildeş prin mine să sape,
să îmi latre în ochi şi sub piele,
într-un miez de noapte cu iele,
câinii mei pripăşiţi printre stele,
dintr-un strigăt ucis să se-adape...