Amurg

Amurgul ca o mantie din cer se aşază
Pe trupul obosit, ascuns de ierbi flămânde,
Simt dincolo de mine o mână ce veghează
Şi c-o iubire mare mă mângâie pe frunte.

Departe-n zarea neagră luminile se sting
Ca lumânări de ceară ajunse la sfârşit,
Pe pieptul meu cel rece armurile se frâng

Şi pacea mă cuprinde, mă duce-n infinit.

Ca două ape tulburi

În tremur, frunzele-şi şoptesc pieirea,
Destinul le atârnă trist pe buză,
În noi, un foşnet e acum iubirea,
Un zbor firav, umil… de gâză.

Şi despărţiţi, ca două ape tulburi,
Ce au visat atât la limpezimi,
Iubirea coaptă şi mustind ca-n struguri
Ne-o învia frumos în adâncimi.

Ca-ntr-o cădere

Ca-ntr-o cădere, toamna, în tainică tăcere,
Când vântul în pădure e o sălbăticiune,
Se-aşază-ncet pe frunze ,drept jertfă, o durere,
Coroană-mpovărată de jar şi de tăciune.

Pământu’-şi cere partea, altarul cu ofrande,
Sufletul lor piere sub razele autumnale,
Privesc fereastra vieţii-mi şi frunza care cade,
Singurătatea zilei ascute iar pumnale.

Cărări

Cărări cu braţele de brumă
În parcul deşelat de plâns,
Un flutur mort zace în humă,
Luna în lac ceara şi-a scurs.

Eu nu mai merg demult, plutesc,
Cu-aripi reci îmi caut lumină,
Pe ziduri umbre negre cresc
Şi joacă-n ochiul nou, de humă.


Cu lumina verii

Acorduri de pian,
Cristale în razele de purpură - săgeţi,
Neauzită, inima te doare,
O insulă se înalţă şi ţi-e frig.

Tu, poate, plângi că vara acum s-a dus...
Lumina aurie s-o regreţi,
Neliniştită, s-a scurs în apus.
Ridică-ţi capul greu de atâta plâns,
Nu mai mă vezi,
Cu ea, şi eu m-am dus…

 

De bucurie caut să mă prind

De bucurie caut să mă prind,
Tristeţea mă îngroapă, încă-un pas…
Şi iar spre soare braţele-mi întind,
Dar măritul astru e fără glas.

Ci bucuria mi-a fost cupă
Prea scumpă şi prea înaltă,
O vrajă greu ca să se rupă,
Inima mea- spre oameni, poartă.

Mereu deschisă o voi ţine
Vorbind cu stelele în şoaptă ,
Privind spre zările senine,
La bucuria ce m-aşteaptă.


De toamnă

Miroase-a vânt, a soare ars, a brumă,
În ochi, o lume-ncet mi se destramă,
Cohorte de-amintiri mă prind din urmă
Pe drumul vieţii sângerând în toamnă.

Stau lângă-un zid. O iederă-l sugrumă.
La poale, mişună furnici flămânde,
Miroase-a vânt, a soare ars, a brumă
Şi aş pleca departe, dar n-am unde…

În zidul cel bătrân o inimă se surpă,
În turn răsare luna cu oasele subţiri,
Sângele în valuri spre ceruri parcă urcă,
Cu toamnă, cu ruine, cu doruri de iubiri...

 

Desprinde-mă

Desprinde-mă din mine
Şi lasă-mă să curg
Domol, cu mierea din amurg,
Să uit de muntele-ntristării,
Cernitele coline,
Desprinde-mă tu, suflet,
Desprinde-mă din mine!
Şi, rătăcită frunză, cu aripi gălbioare,
Deschide-te fereastră,
Închide-mă în soare!

 

Nelinişti clocotesc în mare

Nelinişti clocotesc în mare,
Noiane de tristeţi, năvoade…
O, pure! amintirile dintâi!
Cu mine-n noaptea asta să rămâi,
Să fulgerăm tăcerea care roade.

ăsună atunci în inimi un cânt nou,
Înalt, tremurător, sfios ca floarea
Ce-n primăvară şi-a găsit cărarea
s-o străjuiască-n al vântului ecou.

 

CV LITERAR – CRISTINA CREŢU

 

 

“Să dai, să dai, iată marea fericire a vieţii. Să dai mai ales la timp, fiecare lucru la vremea lui. Să dai râsul, să dai lacrimile... să-ţi trăieşti aventurile, să-ţi trăieşti durerea... să înhaţi raza de bucurie care fuge, să-ţi arăţi dinţii frumoşi în râsul pe care nişte ochi umezi ţi-l cerşesc, şi apoi să plângi nebuneşte, din toată inima, sătulă de bucurie! Să plângi un timp... şi apoi să râzi!”

                                                                 Panait Istrati

 

Nume: CREŢU

Prenume: CRISTINA-GETA

Data naşterii: 28 nov. 1968

Locul naşterii: Videle, judeţul Teleorman (copilăria mi-am petrecut-o în satul Târnava, judeţul Teleorman);

Adresa: Bucureşti;

Contact: Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Pagina Facebook: https://www.facebook.com/cristina.cretu.5473

 

Hobby-uri: lectură, pictură, artă, psihologie, sport.

 

Studii: :   

Facultatea de ziaristică, Univ.Hyperion,1997 ; licenţiată în ziaristică, Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării Bucureşti,  Universitatea din Bucureşti;  

 

Redactor – Grai romanesc

Autor – revista” Literatura de azi”.

 

 

DESPRE MINE: Deschiderea către poezie am dobândit-o în urmă cu peste un an, după ce am suferit o intervenţie chirurgicală în regim de urgenţă ( hematom sternal, cu infecţie mare în corp). Atunci m-am gândit că pot să mor şi m-a cuprins tristeţea că poate nimeni nu îmi cunoaşte sufletul …

Poezia mea s-a născut din durerea mea, ea e modul în care strig lumii: “Aceasta sunt eu!”

Eu… nu… aud bine. Acest lucru nu e de la Dumnezeu, ci de la mâna unui om… Iată că numai poezia are capacitatea să mă facă un om întreg, stăpân pe toate simţurile sale. Ce poate fi mai frumos pentru mine?

 

APARIŢII:

Revista internaţională on-line “Confluenţe literare”;

 

Revista  www.radiometafora.ro din Seattle, SUA, ediţia din 16.05.2016 ;

 

Alte site-uri şi pagini de literatură on-line.

 

POEZIE: Volumul “Iarna dintre noi”, Editura Liric Graph, 2016, (Colecţia Grai românesc, recompensat cu

Diploma de excelenţă); (lansare – 03 august 2016).

 

ANTOLOGII:

Antologia de poezie românească "Literatura, de ieri, azi şi mâine" (de studiat în şcoli), Coordonator Maria Filipoiu, Editura Liric graph - 10 poeme; (Vol. I);

Antologia de poezie românească "Literatura, de ieri, azi şi mâine" (de studiat în şcoli), Coordonator Maria Filipoiu, Editura Liric graph - 10 poeme; (Vol. II - în curs de apariţie)

 

Antologia "Fel de fel de stihuri", Coordonator Corina Mihaela Soare, 17 poeme (în curs de apariţie).