După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
Poezii de Cristina Mariana Bălășoiu
- Detalii
- Scris de: Cristina Mariana Bălășoiu
- Categorie: Poezie
- Accesări: 3
Talentul
nu-l las să se irosească.
Îl modelez precum olarul
la masă cu mâinile
în lutul argiloso ceașcă,
pe care pictez un smarald.
Capodopera o veți recunoaște
sorbind cu drag cafea din mine.
Plan (de)jucat
Mă arunc în mijlocul
munților de zăpadă
să îngheț între ei,
în gerul aprig nemilos,
dar focul din inima mea
topește ghețarii în mare
forțându-mă să înot.
Constatare
Adorm cu capul
respirând în aroma nopții,
plutesc într-un vis colorat
cu felinare aprinse,
mă scufund în noapte
înaintând cu ochii de felină,
trezindu-mă în roua dimineții
în plapuma fină,
blindată în porii zăpezii.
Pas în doi
Urc treptele unei scări
marcate cu cerneală
în culorile curcubeului,
învăț să merg de-a bușilea
până prind curajul
tigrului și viteza luminii
să mă descurc
în jungla sălbatică,
unde se duce un război dur,
luptându-mă cu săgețile
lui Cupidon și ferindu-mă
de loviturile acestuia.
Chemarea sângelui
Privesc cerul având sufletul
plin de întrebări.
Răspunsuri găsesc
în norii albi,care
mușcă cu sete din cei suri,
împinși de raza soarelui.
Totul se limpezește
de parcă ar fi vară.
Caut în trecut
cu mâinile goale.
Pământul s-a înmuiat
special pentru mine.
Moartea nu mă vrea,
mă obligă să lupt,
la tine să ajung
să-ți spun cine sunt.
Boabe de fasole...
Sunt pictate în ochiul boului,
mărunte de statură,
se sparg ușor.
Pestrițe mai sunt unele
cu teacă lungă
înșirate toate în anii vieții.
Iubito
Piciorul tău mă ajută
să stau pe scaune înalte.
Capul mi-i tare de aromă
să pot rezista la arcuri.
Gleznele nu mi se vor clătina,
pentru că tu mă încingi cu putere
și vei sta în artera dreaptă.
În spatele meu vei fi tot timpul,
smaraldul pe care îl voi șlefui.
Plâng
Cu lacrimi de cristale
pe obrajii arși de soare
plânge inima din mine.
În drob de sare e sculptată.
Plătesc amarele lacrimi
transformându-le în zahăr.
Luați, gustați din turta dulce
și hrăniți-vă acum,
martori să-mi fiți oameni buni!
Vorbirea
celui drept
este izvorul de viață,
care se strecoară
prin dinții de cleștar
ai balenei
din marea potolită
de razele soarelui,
ce trimite săgeți arzătoare
cuprinzând buchetul
sufletului meu
format din:
mărgăritare pline
cu argint viu,
jerbere împletite
în focul iubirii
și crini.