Biografiile oamenilor mari nu sunt „linii drepte”, trasate în laboratoare sterile de moralitate. Uneori, cele mai profunde spirite se nasc din coliziunea cu propriile prăpăstii. Valoarea unui om nu se măsoară prin absența greșelii, dar prin uriașa forță de a se ridica, de a se reinventa și de a dărui celorlalți. Poetul și ziaristul Ioan-Romeo Roșiianu ...
După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
În data de 25 februarie 2024 am semnalat faptul – pe Facebook – că (a)numita Iulia – Florentina Paciurea a publicat, în antologia „Fior de argint” - recent apărută la Editura „Contraste culturale” din Giurgiu, coordinator Izabela Tănasă – un CV neconform cu realitatea.
Redau – mai jos - în întregime postarea făcută, am boldat și dat cu italic, ca ...
Când am aflat că ai PLECAT și tu eram în Satu Mare, în dulcele nostru stil încercam să nemuresc oameni ce nu mă merită.
Nici pe tine nu te-au meritat muuuuuuuuulți din cei ce te (de)plâng azi... ÎN VĂZUL LUMII!
N-o fac pentru tine, prietene (stră)vechi, o fac pentru ei, preamărindu-se pre ei!
Așa va fi și după mine, la fel după alți dragi ai noștri.
Te-am ...
„Dar adu-ţi aminte de Făcătorul tău în zilele tinereţei, până nu vin zilele cele rele şi până nu se apropie anii, când vei zice: Nu îmi găsesc nici-o plăcere în ei” stă scris în primul verset din ultimul capitol din Eclesiastul.
E cel mai răspicat îndemn care li se face tinerilor în Sfânta Scriptură, şi, totodată, poate cel mai ...
Numărul 33 este un număr magic, unul maestru, o cifră a destinului.
Marii înțelepți au vorbit despre EL ca despre un „număr al îngerului”.
Nu mi s-a dat șansa de-a dezbrăca de sensuri și înțelesuri taina numerologiei, deci TAC!
Totuși, dragilor, ECREATOR – Editura și Revista ECREATOR, sau invers – astăzi împlinește numărul 33 al Colecției Antologica.
...
Scriitorul maramureșean Vasile Muste s-a stins din viață la vârsta de 70 de ani. Poet și om de presă, acesta a lăsat în urmă o operă construită în peste cinci decenii de activitate literară și o contribuție importantă la viața culturală a Sighetului.
Născut la 30 ianuarie 1956, în Coruieni, localitate cunoscută astăzi sub numele de Coroieni, Vasile ...
Odată cu noua stagiune. A douăzecea la număr. Ce-a debutat cu un excelent concert al Orchestrei de Tineret Pitești. Dirijor Tibi Dragoș Oprea. Urmat de un recital, de Ziua Națională a Chinei, de alt recital cu muzică din ambele țări, susținut de violonista Diana Jipa și Marius Doniga la pian. A urmat Alex. Tomescu, violonist de top și un cvartet ...
A plecat și Mircea M. Ionescu de pe pământ...
S-a dus la Ceruri să comenteze meciuri și să scrie piese de teatru printre nori. L-am cunoscut demult și mi-a fost un bun coleg de presă. Când și când vorbeam la telefon. L-am întâlnit pe viu acum un an sau doi la Festivalul de Teatru de Studio desfășurat la „Davila" piteștean. Unde i-am văzut o excelentă ...
Mai 2026. Bilanț
Vă sunt dator c-o informare, succintă ca de obicei, despre ce fuse luna trecută la filarmonica piteșteană. Încep, deci, cu „Tulip Jazz Festival”, ediția a doua, ce-a durat patru seri. Români și străini au atras la sediu melomanii genului. Sonorități interesante, unele ungând pe suflet...
Apoi, imediat, „Apollo Cvartet”, în care-l ...
Pitești, aniversar 2026...
Nu cu mult în urmă, municipiul de pe mal de Argeș a sărbătorit mai bine de 638 de ani de existență. Prin concerte și-un festival de teatru de studio în sala „Liviu Ciulei". La „Davila" n-am ajuns din motive independente de voința mea, așa că voi face câteva remarci despre concertu' dedicat celor nouăsprezece ani de la ...
2.Venalitatea și ipocrizia politicilor actuale
Inițial mă gândeam să dedic politicilor medievale și moderne un capitol distinct. Dar am renunțat la această intenție, amintindu-mi că în articolul Greii lumii stau la pândă în politica bolundă din 21-22 septembrie 2025 m-am referit pe scurt, adică atât cât să-i stârnesc pe ...
În societatea tradiţională, căsătoria reprezenta cel mai complex
fenomen folcloric, având interferenţă cu toate celelalte manifestări folclorice.
Unele obiceiuri nupţiale maramureşene s-au pierdut sau sunt pe cale de a se pierde sau de a se contamina cu obiceiuri preluate din alte zone ale ţării sau chiar cu tradiţii importate de peste hotare de către cei care ...
Nunta este unul dintre cele mai importante obiceiuri în comunitatea tradiţională atât pentru viitoarea familie, cât şi pentru structura de neam.
În locuinţele monocelulare, camera de locuit casa, îndeplinea toate funcţiile familiei. Astfel, pentru a evita pericolele viitoare, concepţia, naşterea, căsătoria şi moartea se realizau în acest spaţiu sacru şi intim.
Perioada de lehuzie reprezintă intervalul de 6 săptămâni de la naştere, când acţionează o sumedenie de interdicţii, atât privitoare la noul-născut, cât şi la mamă: lehuza nu are voie să plece de acasă, nici să iasă din “odor” (curte); să nu meargă la fântână până nu era botezat copilul, “ca să nu ia vreo boală din acel loc”; să nu calce pe ...
Moartea, eveniment inevitabil în viaţa omului, reprezintă trecerea din lumea aceasta, în lumea de dincolo. Moartea înseamnă o despărţire definitivă a defunctului de familie, de colectivitate.
Omul – această ființă complexă, creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu – este înzestrat cu fantezie și imaginație. Astfel, lumea reală, raportată la lumea divină, capătă sensuri, conotații și culori noi în imaginarul colectiv.
Viața omului, așa cum este firesc, se desfășoară în strânsă legătură cu mediul natural, cu regnul vegetal și ...
Fondator al revistei „Moara lui Gelu”, scriitorului și jurnalistul Dragoș Gelu s-a născut la 22 februarie 1967, în Lucăcești, și face parte din categoria personalităților maramureșene recunoscute pentru bogata activitate pedagogică, literară și culturală. Profesor dedicat, jurnalist, poet și coordonator de proiecte editoriale, dl. Dragoș Gelu a debutat în ...
O asemenea cercetare nu poate să facă abstracţie de cele două publicaţii principale care apăreau la Bucureşti şi care erau publicaţii ale Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti, mai exact ale U.A.S.C.R.-ului: Amfiteatru (1966-1991)şi Viaţa studenţească (1956-1989). Trebuie aşadar făcută o distincţie clară între revista de universitate şi ...
Marian Ilea: Domnule Nicolae Breban, domnule Augustin Buzura,
cred că oriunde v-aţi afla, aveţi în memorie un loc drag, o amintire legată de Baia Mare.
Nicolae Breban: Eu m-am născut în acest oraş, dar foarte curând, pe când aveam eu doi ani, prin '36, tatăl meu care pe-atunci fusese funcţionar la episcopie, a fost numit preot paroh în comuna Recea, unde în '40 a ...
Voi continua cu partea a patra a dialogului.
– Dar să nu trecem cu vederea că Heraclit considera mișcarea ca fiind esența realității. Heraclit spunea că totul se află într-o continuă mișcare, conform principiului “panta rei”. Totul curge.
– Și să nu uităm, dacă tot suntem la Heraclit, că opozițiile și contradicțiile sunt sursa dinamicii universale, iar ...
Vreau să spun din start că Dialogul cu Domnul Profesor Valentin Lupea nu are cum să se termine (așa am ajuns la partea a treia), pentru că pe lângă faptul că amândoi suntem îndrăgostiți de spiritualitatea grecească, amândoi ne “hrănim” din înțelesurile pe care grecii le-au dat multor lucruri, idei, concepte. Dar nu este numai asta, este și acel faimos: ...
Ion Cristoiu [I.C.]: UASCR-ul funcţiona cum funcţionau şi alte instituţii, organizaţii ale sistemului ceauşist, cum ar fi Comitetul Central al PCR pentru Scânteia, conducerea Frontului Unităţii Socialiste pentru România Liberă sau pentru Scânteia Tineretului – CC al UTC, în calitate de patroni şi editori. Principiile de funcţionare nu difereau cu nimic de ...
În scoica poemului
Penelul divin ca o aripă
înmuiată în culorile curcubeului
un roșu rubiniu îmi aruncă din zbor
sub pânzele sufletului
simt perla ascunsă zvâcnind
s-a trezit, s-a trezit din somnul adânc
se zguduie prăpăstiile- ea crește
în scoica poemului adâncimile nopții plâng
așteptând căutătorii de perle
Descântec
Răsai, dimineață,
Din vălul de ceață
Lumină aleasă
Sclipiri de crăiasă,
Dă-ți vălul din creștet
Frunzișului veșted,
Ia-ți rochia lină
De dor și lumină
Și hai de m-alină.
Alintă-mă iară,
Alintă-mă, seară
Și-n brațele-ți calde
Iubiri să mă scalde
În umbra tăcerii,
Din marginea serii,
Cu fruntea la stele
Cu zâne și iele
Prin visele mele.
Așterne-mă, noapte
Pe paturi de șoapte,
Acoperă-mi gândul
Cu cerul și vântul
Și trupu-mi cuprinde
În brațele-ți sfinte,
Fă-mi blânda mătasă
O pernă aleasă
Din lună culeasă.
Și mi-a rămas din toate, azi, numai rugăciunea
Vai, putrezește nucul,e plin de scorburi, trunchiul
Și nimenea nu știe din care vremuri vine.
Era bătrân când tata, la umbra lui, cu mine
Stătea în miez de vară și își pleca genunchiul
Rugându-se acolo, în șoaptă, cu suspine,
Doar el știa ce-i spune plângând, lui Dumnezeu,
Alături, lângă tata, ședeam tăcută, eu,
Iar el privea la ceruri durerea să-și aline.
Părea aprinsă zarea, pământul, cerul, lumea,
Când tremura frunzișul de focul viu al rugii,
S-a dus de-atunci și tata, îmbătrânesc toți nucii
Și mi-a rămas din toate , azi, numai rugăciunea.
Rănile lumii
Risipitori de cuvinte, opriți-vă
pravila pentru sănătatea pământului
e roasă de molii
toaca bisericii sparge ferestrele timpului
fie o zi nu s-a întâmplat
fie o secundă s-a suprapus peste
ultima sută de ani..
..ceva nu pușcă în cartea prezentului
cărți măsluite
la un pas cazanele clocotesc
cuvintele mărșăluiesc într-acolo
copci de sârmă ghimpată
prind rănile lumii
Când poeții scriu
Când poeții scriu, pământul tace
Ascultându-și liniștea, cuminte.
Și vibrând de focul din cuvinte,
În poeme prinde-a se preface.
Când poeții scriu, florile cântă
Murmur lin, senin, prelins pe câmpuri,
Unduiește grâul rânduri, rânduri,
Ca și-atunci când vântul îl frământă.
Când poeții scriu, se-oprește timpul,
Stelele se-mbracă pentru baluri
Și în ceruri se deschid portaluri,
Îngerilor le sporește nimbul.
Când poeții scriu, clădesc istorii
Despre lumi de dincolo de spații,
Versul cristalin cu dulci vibrații
Veșnicește-n ei, nemuritorii.
„dar daca ochiul tau este rau, tot trupul tau va fi plin de intuneric. Asa ca, daca lumina care este in tine este intuneric, cat de mare trebuie sa fie intunericul acesta! (Mat.6:23)
Ochiul cel rău
Ochiul înșeală, ochiul orbește,
Ochiul e poarta marelui rău,
Tot ce privește omul poftește
Și pierde calea spre Dumnezeu.
Un mincinos și tatăl minciunii
Este stăpân acum pe pământ,
Miere amară pe buzele lumii,
Mied otrăvit în pahare turnând.
El seamănă-n toate nelegiuirea,
Rodul necinstii pe mese-l avem,
Fii ai păcatului robiți de firea
Pâinii minciunii, suntem sub blestem!
Ales-am de tată pe tatăl minciunii
Fii lui Mamona suntem neam de neam,
Ales-am calea deșertăciunii,
Și ce tată bun ne fusese Avram!
Ochiul înșeală, ochiul orbește,
Ochiul e poarta marelui rău,
Tot ce privește omul poftește
Și pierde calea spre Dumnezeu.
Trandafirul meu
Trandafirul meu cu dulci petale,
Purpurii ca sângele sfințit,
Dinspre vârful tău până pe poale,
Stau bobocii gata de-nflorit.
Florile-ți de gală, înfocate,
În rondeluri roșii s-au deschis
Și trimit spre noi, catifelate
Mângâieri, dintr-un poem nescris.
Trandafirul meu îmi iei privirea
Și mi-o porți prin sfere rubinii,
Te-aș îmbrățișa cu-mpotrivirea
Inimii și-a vremilor târzii.
Printre ramuri vântul se dezmiardă
Legănându-ți splendidele foi
Ce-au pătruns la mine în mansardă
Șușotind în taină despre noi.
Trandafirul meu, de ce mă-mbată
Noaptea asta, cu parfumul tău?
Spinii tăi prin carnea mea străbată
Sângerând să ard de focul tău.
Îți amintești, Ioane?
(lui Ioan Bândilă)
Îți amintești, Ioane? Bătea vântul
În „Piața Trandafirilor”. Pe-o bancă,
Scriam pentru- „Adevărul” și „Cuvântul”
Și-n fragezii castani, cobea o stancă.
Ne strălucea pe chipuri tinerețea
Din ochii noștri vulturi își luau zborul
Nici nu credeam că vine bătrânețea
Și-acelor vremuri le vom duce dorul.
Era întâi de mai, optzeci și patru
O primăvară cu salcâmi buratici
Tu te grăbeai, vroiai s-ajungi teatru;
Râdeam scriind pentru partid, zănatici.
Precum cobise stanca, mi-am luat zborul,
Și-am rătăcit prin multe țări străine
Am dus cu mine doinele și dorul
De Idicel, de Mureș și de tine.
De multe ori eu m-am gândit în taină
La cântecul duios de torogoată
La voi, la sat, la viaț-aceea faină
Ce n-om mai întâlni-o niciodată.
Te văd adesea, azi tu ești săteanul
Ce-nsuflețește satu-n sărbătoare.
Cu barbă albă! Mândru idiceanul!
Aici, prin tine, datina nu moare.
Ce nobil porți costumul și colopul,
Și ai mereu chiar fluierul cu tine,
Tu însoțești poeții în tot locul.
Dar nu mai scrii, Ioane, și nu-i bine.
Eu tot mai scriu, iar tu-mi citești sonetul
Și tălmăcești misterele ascunse.
Pentru poemul meu, tu ești profetul
Ce a pătruns în taine nepătrunse.
„Caut printre ei un om care sa inalte un zid si sa stea in mijlocul sparturii inaintea Mea pentru tara, ca sa n-o nimicesc; dar nu gasesc niciunul! (Ezec.22:30)
Caut un om
Caut un om să înalțe un zid
între început și sfârșit
să despartă nașterea de moarte
ca să nu fugă din noi veșnicia
Caut un om care să stea în mijlocul
spărturii, înaintea lui Dumnezeu,
pentru ca țara să nu fie nimicită
dar nu găsesc nici unul măcar
Caut un om în a cărui inimă
nu se găsește minciună
pentru a îl înfățișa înaintea Ta, Doamne,
Caut un om...se sfârșesc oamenii?
caută un om Dumnezeu
caut un om și eu
Acoperă-mi gândul cu Tine
Astupă-mi urechile, Doamne,
Cu ceață, cu rouă, cu nori,
Să nu mai aud, dinspre toamne,
Cum vin înspre noi, bocitori
Ce cântă un cântec de jale
Iar buciume strigă la cer,
Astupă-mi cu mâinile Tale
Urechea, mâhnit să nu pier.
Astupă-mi urechile, Tată,
Cu dragostea Ta! Să n-ascult
Cum este de toți lăudată
Minciuna, mai mult, tot mai mult.
Acoperă-mi ochii, cu stele
Și inimii țese-i un scut
Din toate iubirile mele
Trăite de când m-am născut.
Acoperă-mi gândul cu Tine
Și sufletul fă-mi-l izvor,
Spre-a nu mai răbda ghilotine,
Ascunde-mă-n cer, cu- al Tău nor.