Poezii de Gabriela Mimi Boroianu

EU NU MĂ SIMT POET...

Eu nu mă simt poet și nu scriu poezie  
Îmi torc din suflet dorul pe firul versului,  
Poate mai cu tristețe ori poate-i bucurie  
După cum cântă-ncet taina cuvântului..  
*  
Eu nu mă simt poet, sunt doar un pianist  
Ce cântă melodii pe partituri de dor  

Iar clapele de suflet atât cât eu exist,  
Acorduri răspândesc în versuri de amor.  
*  
Eu nu mă simt poet, am inima vioară  
Arcuș îmi este dorul, pe coarde lunecând  
Și picurând iubire cuvântul înfioară  
Ca versul meu citindu-l să îl auzi cântând.  
*  
Eu nu mă simt poet sunt doar un dor ce plânge  
O clipă ce-a trecut o noapte fără lună  
Sau poate o durere ce inima mi-o strânge  
În pumnul ei cărunt și-n versuri mi-o adună...  
*  

Izvor de iubire  

*  
Izvor de iubire în inimă duc  
Încerc să revărs în cuvânt din prea plin  
Să alung și să șterg pe unde apuc  
Arsura rămasă din stropi de venin!  
*  
Nici plată nu cer nici la schimb nu o dau  
Mi-e iubirea un dar către cei însetați  
Într-o lume tăcută cu mine n-o iau  
E o hrană de suflet veniți vă-nfruptați!   
*  
Nu caut mărire nici slavă nu vreau  
Iubirea nu-i mită pe care s-o dai  
Să-ți asiguri un loc pe care îl au  
Doar îngeri în cer la Domnul în Rai!  
*  
Iubirea-i balsam pentr-un suflet rănit  
Dacă-l poți alina să nu pregeți, știi  
Către tine-napoi se va-ntoarce-nzecit  
Și un om fericit dăruind tu vei fii!  

******  


Să știi  

*  
Ți-s dorurile-n ploi de primăvară   
Ce în tristetea lor m-au învelit  
Că sufletu-ncepu deodat' să doară   
Iar lacrima din ochi pe față s-a pornit.  
*  
Mă doare depărtarea dintre noi  
Ce peste suflet joacă-un dans de iele,   
Cu talpa goală-n bălți, râzând, de ploi,  
De ochii uzi de-atâtea doruri grele...  
*  
Îmi geme inima când te aud  
Strigându-mă cu glasul cucului.  
Sub munți de neputință mă ascund  
Și-ți cer iertare-n șoapta vântului...  
*  
Și flori am scuturat cu-a lui aripă   
Din liliacul ce străjuie la drum  
Și-un cânt de dor ce-n suflet se-nfiripă  
Îl împletesc cu-al său suav parfum.  
*  
Să treacă munți și văi până la tine  
Și-n tandre mângâieri să te-nvelească,  
Să știi cât vor trăi oameni, ca mine,  
Pe lume, nimeni n-o să te iubească...  

*****  


Dorință  

*  
Pui întrebări ce n-au răspuns   
Sau poate încă nu-l știu eu,  
Când doruri sufletu-au străpuns  
Alin îmi dă doar versul tău.   
*  
Și dac-aş vrea nu pot să plec  
Mi-e drumul însemnat pe talpă  
Ori unde gândul mi-l petrec  
Mă-ntorc la versul ce m-așteaptă.  
*  
Și visul mi-e-nsemnat cu tine  
Cu doruri care mă așteaptă  
Arsura să le-o sting, știi bine  
Cum ritmu-și bate-n partea dreaptă!  
*  
Tu strigi din munți spre văi de dor.  
Eu stau pe-un mal și te ascult  
Și-n lacrimi scriu versuri ce vor  
Să calce timpul chiar mai mult,  
*  
Legându-mi dorul meu de-al tău  
Ca-n viață binecuvântați,  
Să îl rugăm pe Dumnezeu  
Să nu ne lase-nstrăinați.  
*