Poezii de Indira Spataru

Trezirea


În joule măsor energia
ard ca unda în crepuscul
dansează soarele pe sârmă acrobat.

Mai sprintenă decât Aurora
de gleznă mi-e prinsă ancora-
pripon pentru realul din zenit.

De lungă sunt pe cât
măsoară brațele întinse,
încap în piept de stea de mare-
sucite gânduri abisale
cordonul mamar cînd vibră spășit.


Coșmar


Sunt Orca navigabilă prin vis
în cerc alunec,adulmec
reacții stârnesc-
somnul se agită ca steagul predării
prin undele reci ale oceanului.

Râvnesc să te privesc în ochiul nevăzut
o geană de lumină
pătrunde la 2 m în apa de turcoaz,
te pot scufunda
ușor...
patul tău ar ieși din decor
lesne te-aș strivi,
înghiți,
să te rogi ca și Iona,
să te scuip apoi
înapoi.


Tablou


Dantelareasa lui Vermeer
în lumină difuză
cos confuză
atentă la modelul sinuos
din inima mea.

Mă înțep în inelar
picături albastre colorează
flori mici de miozotis
în cruciulițe
pe șirul morților.

Instinctiv


Vraiște am să produc
jartiera o voi arunca
pisica va fugi după ea
va privi spre noi
ca la o arătare.

Într-un ciclon-ciclop
vin către tine
cu viteza luminii!

Deschide supapa de siguranță,
vom respira la unison
prin gura ta
pe cînd orașul va zbura.


Escapadă

Iarbă de iunie,pământ jilav
fata savura fondante,citea...Foarță
cățelul scurma,o supraveghea cu ochi viril
vântul zevzec scutura vișinii
pe trupul ei ascet-aerat
fructele se coceau.

Să fi fost ora 10
din cer pasagerii epavei coborau
hărmălaia era în toi
femei de mătase desfăceau lascive umbrele,
bărbați sculptați le ajutau la scări,
copii cu susete de stele
prindeau a zâmbi.

Unii scurtau prin monocluri destinația
îndeosebi îi mirau blocurile,cimitirele
naveta avea formă de carte,
pînze-coli uriașe, pergamente
furnici- hieroglife ,scriau deja poezii.