Poezii de Liana Sabău

Autograful

 Mă așez la coadă în fața Marelui Poet să obțin un autograf pe cea mai recentă carte a lui. Ajung, în sfârșit, față-n față cu acesta, înaintând un pas ca pe o coardă elastică ce leagă cei doi lobi ai plămânilor mei.
-Aș dori un autograf, vă rog-spun eu suav.
-Ați făcut cerere?-mă întreabă poetul fără să clipească.
-Mnu, n-am știut că trebuie...zic eu cu jumătate de glas.
-Luați o foaie de hârtie, poftiți un pix și scrieți în mijlocul paginii Cerere, apoi cu aliniat și literă mare subsemnata cutare, domiciliată în orașul cutare, strada, numărul, seria și numărul buletinului etcaetera, aș dori un autograf de la Marele Poet. Încheiați cu deosebit respect, semnul exclamării, apoi în stânga jos treceți data de azi, în dreapta vă semnați.

Ați înțeles? Dosar cu șină aveți?
-Poftim?? Îmi trebuie și dosar??-îl întreb uimită în timp ce genunchii au început să-mi tremure.
-Normal! Cererile trebuie îndosariate, altfel cum pot eu să țin evidența celor cărora le-am dat autograful meu? Sau dacă cineva vrea să vândă o carte cu autograful meu la un suprapreț, dosarele pot să dovedească dacă semnătura e originală, ați înțeles?
-Să nu-mi spuneți că trebuie să plătesc și-un timbru fiscal și o taxă la CEC?-întreb eu prinzând curaj.
-Ba da, normal că da!! -îmi răspunde poetul pe un ton amenințător.
-Bine, dar pierd trenul, nu vă supărați, n-am putea să o rezolvăm într-un alt fel?? -îl întreb eu disperată.
-Ba da, dar o să vă doară.
-Orice!
-Un autograf tatuaj...
-Sigur că da-zic fără să clipesc.
-Pe inimă!
-De acord, îi răspund în timp ce-mi smulg inima din piept și i-o întind Marelui Poet, ca pe un iepure drept hrană leului.

Soarele alb
se ridică pe cer
chinuindu-se să strălucească
precum o femeie în luna a 9-a.

Spectacol

Venirea
prezența ta în sală
atât de mult m-a bucurat
precum venirea pe lume a unui copil.
Aș fi făcut dragoste
cu tine
chiar acolo
pe scaun
în timp ce
actorii ne-ar fi aplaudat
la scenă deschisă
iar spectatorii ne-ar fi urmărit
înmărmuriți
pietrificarea.