Voi poeții ...
Voi poeți ce-n rime scrieți
Sub fulgerarea blândã a unei muze
Pentru întreaga gingãşie
Pânã şi îngerii în rai fac reverenţe .
Voi poeți ce-n rime scrieți
Sunteți luminã printre oameni
Cum e în toiul nopții luna
Şi la voi e învãţãtura .
Voi poeți ce-n rime scrieți
Stați rãpiți de vrajã şi sãgeți de jind
Cu mințile furate de visuri
Atunci frumosul astru se închinã zâmbind .
Voi minţi strãluminate
Sub degete cinci când scrieți
Asupra lumii curg rânduri
De glas ales şi poezie .
Şi astfel de drept veţi şi veți rãmâne
La ceasul judecãții luminã şi soare
În rândul celor binecuvântați cu slavã
Al celor mai de seamã scriitori cu falã .
Gânduri
Pictez vise pe un şevalet imens
Pictez întregul univers
Cufarul minţii se deschide şi mă scaldă-n culori
Culori din fantasticul curcubeu
Pe sub copacii plini de visare a zorilor de zi
Ce se revarsă-n toată pajiştea lumini de licurici
Pajiştea e o lungă infiorare sub mândrul florilor covor
Iar un freamat lung tresare cu dor
Beau din cupa vieţii menită să alinte şi răsfeţe
Să mai uit de dor , să curgă cu tandreţe
Viaţa se duce ca fulgul în vânt
Nimic nu ne lasă din timpul trecut
Cu florile amintirii hrănesc al vieţii scrum
O lumină rătăcită-mi bate-n geam
În gândurile mele nimic nu mai e crud
Când inima mea arde ...cum pot să văd ?
O timpule acum toate sunt duse
Doar furtuni răscolesc în suflet
O soartă înplinită care a fost visare
Balsam în faldul sufletului încercat
Căutăm fericirea în toate cotloanele lumii
Suntem nebuni ......dependenţi de viaţă
Doar clipe dulci voi plăti la vamă
La poarta ce se deschide la marginea zării
Azi vreau să iert ....
Să iert , să uit , să merg mai departe
Vreau să ating visul , să pot face apusul să devină răsărit.
În zările deschise
În zările deschise lasă-mi visarea să te atingă
Să zboare pe geamul deschis învăluind o stea
Iar inima să adaste ..ochilor tăi să fiu zână
Ca vântul ce-n văzduhuri cântă
Obrajii mei şi grele închipuiri
Mi-au fost grădină de amarnici trandafiri
Şi mi-au fost sânii rodii dulci şi pere
Iar carnea mea amară , rouă-n zori şi miere
Suflet gingaş ca nişte ramuri subțiri şi mlădioase
Cu nurii ca nişte dulci prinoase
De perle din apa mării scoase
În cântec de chitară şi țambale line
Şi voi sorbi mireasmă de trup înmiresmat
Şi jarul de pe buze ,grijind cu dinadins
Să-mi fie buza moale şi roşie aprins
Chip fermecat ,zâmbet curat
Unde eşti tinerețe ?
O , tinerețe trecătoare
aș vrea să mă scutur
de toată zgura anilor
purificată de vraja acestei clipe
umplându-mi sufletul
de o extatică plăcere
Tremurând de emoție
simt murmurul tandru al vântului
spre acele sfere în care fericirea
devine un voluptos delir
spre un tărâm de zâne
unde visul devine realitate
tânără mereu să fiu
Conservatoare din fire sunt sceptică
animată de dorințe exagerate
mă văd inocentă cu zâmbetul pe buze
ce cânt pe o singură coardă
coloratura unui spumos recitativ
dintr-o viață
imagini disperate , gânduri răzlețe
mi se perindă prin minte
mă tulbură şi mă umileşte
Unde eşti tinerețe ?
Dor călător
Pe aripi de vise adun dorurile toate
Mă pierd ,mă regăsesc ca într-o poveste
În tandre amintiri cu miros de vară
Pe drum tivit cu mii de stele
Îmi zboară gândurile ca fluturii pe floare
Înmiresmând zarea cu mirosul florii de nu mă uita Picurând sămânța din care va germina iubirea
Delicată , parfumată , suavă o pată de culoare
Mă voi ascunde-n propriul univers
Ignor inima şi focul ce arde
Când dorul mă cheamă la tine
Căutându-ți dragoatea-n cuvinte
Pe cărarea vieții privesc îndelung
Pe o pală de vânt îți trimit al meu gând
Patima mea ascunsă n-ai să ştii nicicând
Îți veghez trăirea şi te port în gând
Mergi către lumină iubire
În capăt te aştept eu
Pe aripi de curcubeu
În universul în care să zburăm hai -hui .