Poezii de Lena Mich

Suflet de femeie !

La sufletul femeii se bate doar cu o floare.
Dacă o să găseşti uşa încuiata, nu înseamnă că la tine ar fi cheia nepotrivită, ci poate că de ceva vreme, nimeni nu a stiut cum să o deschidă şi că ultimul care a ieşit a trântit prea tare uşa.
Dar dacă ţi se deschide înseamna că poţi să mergi mai departe. Înseamnă că eşti binevenit acolo.
Nu năvăli şi nici nu duce pe picioarele tale, noroiul adunat de pe drumurile pe care ai umblat până atunci.Sufletul trebuie păstrat curat.

Nu tranti uşa şi nici nu deranja nimic din ce vei găsi înăuntru, pentru că tu n-ai să înţelegi niciodată ce s-a întâmplat acolo, înaintea ta.
Şi mai ales, nu te grăbi să te dezbraci de haine !
Dezbracă-te mai întâi de ganduri ascunse, dezbracă-te de secrete...dezbracă-te de trecut.
Dezbracă-te mai ales de hainele cu miros de MINCIUNA !
Imbracă-te apoi cu haina noua a iubirii, căci numai aşa te poţi prezenta înaintea ei. Drumul către trupul unei femei, trece tot prin suflet. Ai grijă să nu te pierzi printre promisiuni fără acoperire.
Dacă poţi să faci toate acestea înseamnă că eşti capabil să ajungi în cel mai înflăcărat loc al inimii ei. Prin sentimente sincere, poţi să ajungi acolo şi s-ar putea să-ţi placa de cum vei fi răsplătit. Căci ea îţi va dărui în fiecare zi motive ca să fii bucuros că ai avut curaj şi ai ştiut cum să intrat în sufletul ei.
Te va IUBI ! Iar o femeie cand iubeste, IUBESTE, cât pentru trei vieti !

Mai stai o clipa !

Mai stai o clipă, nu pleca, rămâi cu mine 
Noaptea asta, vreau ca s- o petrec cu tine
Rămâi te rog spre-a-mi da un vis 
Si să-l trăim în doi, că poate aşa, ne este scris.

Spune-mi că vrei să împărţim aceleaşi vise
Când porţile iubirii mai sunt încă deschise
Am aşteptat destul iubirea, refrenul meu de-o viaţă
Iar tu mi-ai arătat, că mai am încă o speranţă.

Să fim doar noi doi dincolo de lume
Stea pe cer să-mi fii, când soarele apune
Din cerul meu de stele, să fii cea cu dorintă
Şi să-mi arăţi, că nu numai în vise-i cu putinţă.

Apoi să mă închizi pe veci, în inima ta 
Să-mi dăruieşti clipa promisă de iubire
Nu contează dacă toată lumea m-ar uita
Atâta timp cât aş putea să fiu cu tine.

Iar cei ce vor, pot să mă scoată vinovată
Sunt gata să-mi asum orice păcat
Şi dacă o fi să-l ispăşesc vreodată
De focul pasiunii, la tine-n braţe, pot să ard.

Am obosit !

privirea ta nu mă mai poate vedea
glasul tău nu mai are unde să mă strige, pentru că nu ai cum să mă găseşti
sunt răspândită printre milioanele de stelute argintii si...mi-e frig,
iubirea ta mă încălzea, dar tu stai şi taci şi taci şi iar taci, iar eu încep să mă transform în gheaţă, căci sufletele calde nu rezistă fiorilor reci
si cu cât amân mai mult momentul în care să recunosc ca inima mea era plina de tine si că mă faceai să mă simt vie, cu atat mai puţin mă ascultă corpul
asteptam vocea ta, dar urechile mele, nu auzeau decât tăcerea ta
iar de atâta tăcere, am obosit pur şi simplu
am obosit....

Făgăduieşte-mi !

făgăduieşte-mi că dacă vei pleca
vei lua cu tine
şi dorul ce sângerează în mine
şi ţi-aş mai cere să iei cu tine, iubite
şi visul cu aripile frânte
mie să-mi laşi doar amintirea
c-am fost 
suflet în suflet odată
şi dreptul de a-mi aminti de tine câteodată
din când în când
să-mi fii prin gând
dar tu
să nu mă uiţi nicicând
priveşte-mă în ochi şi spune-mi cu tărie
că dacă toate acestea au fost să fie
iubiri care dor
clipe ce plutesc haotic apoi mor
vise
ce se transformă-n amintire
lacrimi reci
si tristeţe-n privire
făgăduieşte-mi că vei lăsa
liniste în suflet la mine.

Dorinţă !

Îmi trec mereu prin gând câte o dorinţă
Să fim ca înainte, de-ar fi iar cu putinţă
Să mă iubeşti aşa cum mă iubeai odată
Dar pe o durată nedeterminată.

Când vine noaptea alăturea să-mi fii
La pieptul tău ce mult aş vrea ca să mă ţii
De n-oi putea să dorm, iubirea ta să-mi fie leac
Iar îmbrăţisările de-o clipă, să ţină cât un veac.

În diminetile de vis aş vrea de s-ar putea
Să nu-mi mai fii departe, să-mi fii alăturea.
Să-mi spui că sunt răsăritul fiecărei dimineţi
Şi că în visul tău încă mă găseşti.

Eu ştiu că în iubire când vrei orice se poate
Şi că fără ea toate în lume sunt deşarte
Dragostea nu înseamnă doar promisiuni
Iubirea-i când în suflet, sentimente sincere, aduni.

Eu, dacă încă te mai vreau, te vreau în întregime
Cu trup şi suflet, vreau să fii iar lângă mine
Fiindcă te port în gând, din zori şi până-n seară
Cu nostalgia clipelor, ce au şansa, ca să reapară.

Aş vrea să ştii, că port dorul tău cu mine, în fiecare zi
Iar când nu îmi este bine, te găsesc prin amintiri
Şi că uneori în rugăciunile din fiecare seară
Eu mă rog, ca tot ce-a fost cândva, să fie iară.