Motto: „Așa cum o zi plină de evenimente aduce după sine un somn dulce, la fel o viață trăită din plin este încununată de o moarte ferice.” Leonardo da Vinci
A trecut un an de când Ioan Romeo Roșiianu a plecat dintre noi, dar parcă nici acum nu ne-am obișnuit cu absența lui. Sunt oameni care trec prin viața noastră și oameni care lasă urme adânci, ...
Biografiile oamenilor mari nu sunt „linii drepte”, trasate în laboratoare sterile de moralitate. Uneori, cele mai profunde spirite se nasc din coliziunea cu propriile prăpăstii. Valoarea unui om nu se măsoară prin absența greșelii, dar prin uriașa forță de a se ridica, de a se reinventa și de a dărui celorlalți. Poetul și ziaristul Ioan-Romeo Roșiianu ...
După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
Scriitorul maramureșean Vasile Muste s-a stins din viață la vârsta de 70 de ani. Poet și om de presă, acesta a lăsat în urmă o operă construită în peste cinci decenii de activitate literară și o contribuție importantă la viața culturală a Sighetului.
Născut la 30 ianuarie 1956, în Coruieni, localitate cunoscută astăzi sub numele de Coroieni, Vasile ...
Odată cu noua stagiune. A douăzecea la număr. Ce-a debutat cu un excelent concert al Orchestrei de Tineret Pitești. Dirijor Tibi Dragoș Oprea. Urmat de un recital, de Ziua Națională a Chinei, de alt recital cu muzică din ambele țări, susținut de violonista Diana Jipa și Marius Doniga la pian. A urmat Alex. Tomescu, violonist de top și un cvartet ...
A plecat și Mircea M. Ionescu de pe pământ...
S-a dus la Ceruri să comenteze meciuri și să scrie piese de teatru printre nori. L-am cunoscut demult și mi-a fost un bun coleg de presă. Când și când vorbeam la telefon. L-am întâlnit pe viu acum un an sau doi la Festivalul de Teatru de Studio desfășurat la „Davila" piteștean. Unde i-am văzut o excelentă ...
În societatea tradiţională, căsătoria reprezenta cel mai complex
fenomen folcloric, având interferenţă cu toate celelalte manifestări folclorice.
Unele obiceiuri nupţiale maramureşene s-au pierdut sau sunt pe cale de a se pierde sau de a se contamina cu obiceiuri preluate din alte zone ale ţării sau chiar cu tradiţii importate de peste hotare de către cei care ...
Nunta este unul dintre cele mai importante obiceiuri în comunitatea tradiţională atât pentru viitoarea familie, cât şi pentru structura de neam.
În locuinţele monocelulare, camera de locuit casa, îndeplinea toate funcţiile familiei. Astfel, pentru a evita pericolele viitoare, concepţia, naşterea, căsătoria şi moartea se realizau în acest spaţiu sacru şi intim.
Fondator al revistei „Moara lui Gelu”, scriitorului și jurnalistul Dragoș Gelu s-a născut la 22 februarie 1967, în Lucăcești, și face parte din categoria personalităților maramureșene recunoscute pentru bogata activitate pedagogică, literară și culturală. Profesor dedicat, jurnalist, poet și coordonator de proiecte editoriale, dl. Dragoș Gelu a debutat în ...
O asemenea cercetare nu poate să facă abstracţie de cele două publicaţii principale care apăreau la Bucureşti şi care erau publicaţii ale Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti, mai exact ale U.A.S.C.R.-ului: Amfiteatru (1966-1991)şi Viaţa studenţească (1956-1989). Trebuie aşadar făcută o distincţie clară între revista de universitate şi ...
Marian Ilea: Domnule Nicolae Breban, domnule Augustin Buzura,
cred că oriunde v-aţi afla, aveţi în memorie un loc drag, o amintire legată de Baia Mare.
Nicolae Breban: Eu m-am născut în acest oraş, dar foarte curând, pe când aveam eu doi ani, prin '36, tatăl meu care pe-atunci fusese funcţionar la episcopie, a fost numit preot paroh în comuna Recea, unde în '40 a ...
Viziuni fără cătușe
Mai scaperi un chibrit lângă ibricul care
țiuie
tocmai acum când sinapsele
alunecă prin trupul fluid salutând umbre,
pistoane, ventile și
câteva iubiri fosilizate.
Mergi înainte,
în direcția elicelor de elicopter
înțepenite în zăpadă acum șapte ani –
cei de la bord,
atinși involuntar în artera femurală,
practică o bizară terapie a tăcerii.
Nu înțelegi de ce și de data asta
vecinii dau găuri cu bormașina,
duminică de dimineață, când tu asuzi prin
coridoarele căptușite cu lentile,
legănat într-un corset satinat,
cu șnur reglabil.
Celula canceroasă
Foarte rar mă vezi cum sunt;
dincolo de părul cărunt și ochii de copil,
fac ajustări pe coarda chitării și știu
să elimin mereu
câte o celulă canceroasă.
Ai învățat că dacă tai o bucată din mine,
cât ai clipi, în acel loc apare,
la scară mică,
ființa mea, în integralitatea ei -
deh, ne ținem de urât în spațiul unde
fiecare luptă cu șobolanul din el,
dezvoltă intoleranță la mirosul altui trib
și toate astea întru amânarea
metastazei.
Cu degetele arse
În locul unde
pereții nu se mai întâlnesc
în unghiuri drepte,
celor în pijamale subțiri
le lipsesc
doar ghearele și colții
pentru a-și sfâșia inamicul.
Mânați, uneori, de instinctul
celor 256 de stră-stră-străbunici,
alungă umbrele nemiloase și
umili repetă:
,,Eli, Eli, lama sabactani?”
încercând să-nchidă
marginile rănilor lumești
cu degetele lor arse.
Tocul cui
Se îmbracă în grabă, trântește ușa
fără a mai privi înapoi.
Cu părul despletit,
aleargă pe coridor așa,
fără a conștientiza
că e un moment care
îi va schimba destinul.
Alte tocuri, alți pantofi
mișună care încotro
în căutarea fericirii ori a timpului pierdut;
în tumultul matinal,
printre claxoane și păsări anemice
fiecare se caută, de fapt, pe sine.
Din împlinirile și dezamăgirile tocului cui
se deschide mai târziu
gura mare
a poeziei.
Atac de panică
Urăște morbul aciuat între vertebre,
asemenea durerii ascuțite din podul palmei,
voind să tragă obloanele
mult prea înainte de vreme.
Visează monocrom
uși dincolo de care cineva încearcă
să se strecoare, să pună de partea cealaltă
măcar un picior. Se sufocă.
Simte că e întors pe toate părțile
ca în magazinul de electrocasnice
când eziți să iei ori ba
mixerul cu mai puține viteze.
În ținutul mlăștinos, plouă cu soare;
oamenii mișună care încotro,
fiecare turnând peste atacurile lui de panică
un strat de var și încă unul de pământ -
ca o spulberare a memoriei
ce se încăpățânează uneori
să pulseze.
Adam și Eva
Cei doi se caută mereu prin atâtea existențe,
de fiecare dată când se-ntâlnesc zâmbind
cât pentr-o veșnicie.
Știu că mălinii viscoliți sunt jeliți
în alte și alte moduri,
că arta respiră țărâna, dar din ea necontenit
încolțesc mlădițe.
Tocmai de aceea aleg
să nu plângă toată moartea din lume, altfel
ne-am trage cu toții peste ochi bucata de pânză
și ne-am narcotiza pentru a uita
că venim și plecăm
atât de singuri.