Poezii de Sânziana Emanoil

Apus de soare

Apune soarele...
si glasul tău eu îl astept cu nerăbdare
Si doru-i crunt si ştii că doare
Si îndată ce apari în zare
cu sufletul cuprins de atâta așteptare
O imbratişezi si aerul din flori
Se simte în calzi fiori...
O strângi cu patimă în brate...

si-ntr-un sărut toate tristețile
s-au dus ca printr-un vis
Tu ochii umezi îi săruţi
Si fluturi calzi se simt pe trup
Ca într-o magica alinare
Si o iubeai atât de mult ....
Si toate clipele ti se păreau
Nemuritoare. .
Păşind în negura nopții
Se nasc alti paşi de dans
Alte clipe de iubire...
Si până-n roua diminetii
Petalele de flori
Trec răvășite într - un covor de dor...
O prinzi ușor într-un sărut
Îi strângi aripile diafane
de flutur fin
Si în lumina tumultului
Pășesc spre zările limpezi
Create de norii viorii...
Tangoul aduna lumina speranței din noi.. .
Iar si iar... ne-mbătăm în culori...


Trezește natura la viată

Trezește natura la viată,
sub mângâierea razelor de soare
şi de lună visatoare:
În zborul de păsări
Te simți liber...
În pasul căprioarei
E tremur şi vâltoare,
În lacrimi scufundate
Sunt ape învolburate....
Sufletul tău mai delicat ca toate florile din lume
De ar fi rănit
Nu-i un păcat ?
El își dorește doar frumosul
Iubirea să îl înconjoare
Dar nu iubirea care minte..
Iubite ,căci aceea doare... .
De ce ar trebui
Să-mi spui minciuni frumose
Să împodobim un suflet cu false amăgiri
De mi-a fost dor în ziua şi în noapte
Şi inima cuprinsă de jarul furtunos
năvalnic zbucium sună
pe a razelor de lună ,
scrise pe scoarța sufletului toropit de dor ..
Iubite draga ,am adormit în strălucirea lunii
Atinsă de frumoasa rază...
Şi fiindca am privit-o îndelung
Toată marea de iubire a răvășit-o în cameră!!


Balsam de răni

Iubitule, buzele tale sunt pere pârguite
De dorul dulce al dragostei eterne...
Mi-e dor de ochii tăi
Vreau să ti alint dorul
degrab-tu vreau să vii
pe harta inimii tu vei găsii
tulburătoare chei
ce ne deschid porțile
spre noi peșteri ale inimii ..
Să ne îmbătăm sorbind pe îndelete
Din fructul pasiunii dintre noi
Tandrețea gurii tale
O simt cuprinzătoare
şi o sete arzătoare
Nu mai îmi dă pace...
Tăcerea ta să fie taină
A inimii mele
Camasa ta cu flori de stele
O simt că îmi cuprinde toate dorurile....
Sărutul cald al mâinii tale
Ţese miresmele din flori
Şi în trupul tău vei cauta chemarea
În revărsarea unui
sfânt izvor...
Nisipuri mișcătoare ,dorinte arzatoare
Clepsidra timpului absoarbe clipele cu tine
Şi în diminețile senine
Ne tot privim şi mâinile se-mbină
Ne suntem antidot şi leac deopotrivă
Când şoaptele ne mbată
Noi ne renastem şi acea clepsidră
în forma pură
Şi nevinovată
Dorindu-ţi în ființa toată
tu să-mi fii un înger în reală viata..
Şi tei se înfioară
Când chipul ti l asterni pe
trupul meu
In fiecare clipa simt ca viata-i o furtuna fără tine
Şi gândul tău
mă poartă în abis mereu...
Te simt ca într o mare de iubire
Un fluviu de emoții şi simțire..
Vibrând mă pui la încercare
În flux reflux sub clar de lună
Tu te arunci în ale valurilor spumă.....
Şi mi te dăruiești....


Am strâns în brațe noaptea

Am strâns în brațe noaptea
În palme luna plină,
Am strâns în mine stele
Calea lactee
a ielelor de vară...
Răcoarea chipului lunatic
În prag de primăvară!
Din ochii verzi
Ochi de fântână
Adânci ca marea de turcoaze
Au mai rămas doar lacrimile mele
Si luna plină îmi spune bun rămas!!
Chipul tău în chipul meu
Grăiește-n strunele viorii
Se îngână doar cu lacrima iubirii!!
Din strunele viorii uitate-ngânduri calde
se aud şoapte
ce intorc visele
în umbra ta timidă ..
Din cerul meu albastru
Se naşte culoarea infinitului ...
Eu îţi aşez pe frunte sărutul meu
Tu-mbracă-mă-n poeme,
cu aripile tale de
înger curcubeu...


Tu şi eu

Ultimul spaţiu ,ultima frontieră
astăzi muzele se trezesc la viată,
furişându-se în tăcere...
Se trezesc la viață
Doar în senzaţii de dragoste.
Şi am oprit timpul
închizând ochii şi
viitorul s-a alaturat prezentului.
Şi visele s-au contopit între ele.....
Visul tău în visul meu
înnebunesc săruturile
și îmbrățișările fără timp
Sunt duse până la capăt.....
Mirosul tău de musk ambiental
Alunecă pe pielea mea
se potriveste în contur.
În conturul ochilor
În conturul trupului .
Şi chiar mai departe,
şopteşte-mi spune mereu dragostea,
eu sunt al tău şi tu eşti al meu!
Şi asta mă face să-mi închid ochii
Si să visez înaintea ta.
Respiră adânc,
cu ochii închişi,
caută- mi respiraţia mea şi
eu pe a ta..
Tu îmi şopteşti încet
între un zâmbet desuet că
Singurul loc unde vreau să te iubesc
Este grădina edenului din inima ta!


O tabla de sah tu şi eu ... ei sau ele..

Diferența constă
că piesa centrala, esti TU.
Tu pui de fiecare dată ,
sărutul tău în locurile lipsă,
bucăți din tine vor devenii
bucăți din mine.
Exista acel moment
în care unești
toate elementele cu răbdare.
Dorința ta devine arzătoare,
ce dă sens tuturor pieselor de pe tabla de sah,
Cei care lasa locuri libere printre piese,
nu pot evolua.
Tu umplii spatiul
creezi acele locuri goale
pline cu neprevazut.
Cu răsturnări de situație.
Cu amânări.
Cu întâmplări ce par
să incetineasca ritmul apropierii dintre noi.
Tu esti piesa centrala
visul materializat,
atâta timp cât orice lipsă
va fi privită cu dragoste.
Atâta timp cât
acel gol va fi umplut.
Atâta timp cât sufletele noastre
se vor dezvolta cu usurinţă.
Fără nevoia de a forţa.
Fără nevoia de încrâncenare.
Fara nevoia de a demonstra ceva...
Respir adanc un dor
cumplit
printre piesele de sah
Ce grabnic au venit
Să imi sopteasca iar...
Si dacă într-o zi,
vei observa că
în ciuda eforturilor tale,
nimic nu s a realizat
înseamnă că de undeva
de pe tabla de joc,
a lipsit piesa centrala.
Ai lipsit TU.
Nu ai lasat sa respire
evoluția creaţiei
şi ea s-a sufocat.
Nu ai crezut suficient în visul tău.
Ai uitat că tu esti piesa centrală
Iubirea ta este un liant
care ne leaga..
Iubite ,nu renunta .
Reaprinde pasiunea pe tabla de joc,
si pune pe ea,
toate piesele cu care vrei să joci.
Piesele lipsa vor devenii părți din tine
elibereaza te complet
pentru o noua creaţie în iubire!!


Vals

Un pas înainte...vals....
Plutim în etern
Într-un imuabil balans
De gânduri ,de cuvinte
Mă cobori ,mă ridici..
Si pe vals mă întorci
într un sublim paradis...
Ochii tăi mă pătrund
Mâna ta mă cuprinde ,
Pasul tău mă conduce
În alţi paşi de tumult...
Îţi respir pasiunea,
Mă cobori ,mă ridici
Mâna ta, ferma, simte muzica
Mă învârti ,mă atingi si mă strângi ,
te privesc ...mă conduci...
Şi privirea ta pătrunde în
Privirea mea ..
În paşi de dans....mă săruţi!


Renașterea din graal

Când sufletul îți plânge
Şi-ţi ieși din răsuflare
O singură chemare
Îţi mai rămâne..
Mai reîntoarce-te o dată la
Clipa frumuseții
Din tainica grădină a Edenului
Ea ,lacrima tristeții,
Se preschimbă în clipe de ardoare....
Te ador...
Şi mi e dor de zâmbetul tău
De cristalinul din privirea ta,
De clarul divin
ca cerul senin
Îmi esti glas sublim
Ce vii din depărtare...
Te ador....
Iţi prind în buchete de flori
Şi în mii de culori....
toate lacrimile
Le transform în fiori atingându-ti buzele...
Mai întoarce-te o data în grădina Edenului,
La ape de odihnă,
La liniștea din sufletul tău,
La regăsirea clipelor
din graalul de iubire!


Culoarea iubirii

Sufletul tău este ca un fluture.
În culori magistrale
el se dăruiește pe sine..
Fragil si sensibil
Atras de frumos ,
Atras de subtil ,
incredibil de usor de distrus,
Renascând din culorile curcubeului...
Sufletul tău are culoarea iubirii
culoarea pasiunii,
Culoarea dorului,
care este in tine.
Prinde culoarea dorita cândva
cuprinde tot universul cu ea
Fluture fin fă orice în iubire
dar nu ti pierde culoarea!!
Viaţă dragă...de Sanziana Emanoil

M-aş băga într-un colţ de primăvară
Să nu mai simt nici timpul cum trece
Să imi miroasă a iarbă mărunt crescută
Şi a ploaie rece....

Să intru în timp şi toate clipele
Să fie ale mele ..
Toate rânduite ca nişte stele
Ce strălucesc pe calea lactee
Să treci prin viata asemeni lui Ulise
Să spulberi viata in marile abisuri
Si ca Hercule care se vrea iubit de muze
Să mori si să renaşti in propriile valuri..
Să dai un sens in fiecare clipă vieţii
Pribeag de-ai fi ,să evadezi din ale închisorilor strânsori
Încătuşat ..tu să dezlegi amarul cu ale tale vorbe...
Să fi conducătorul propriilor simțuri
să sti încotro se îndreaptă nava marilor comori...
Pe drumul ce-l croieşti
Să fie armonie...
O armonie ce în slujba ta sa fie
Si mult prietenă cu tine ...
Să nu-ţi dea pace
Să nu-ţi lase gândurile deşarte sa ţi fure din privire...
din întreaga ta fiinţă
din dăruirea ta pentru a împlini o viaţă....
Viaţă ,tu, viaţă pune în mişcare şi cel mai mic cuvant,
pune in miscare
Tot pământul
Cu tot avântul să simţi că tu exiști...


O cântare a inimii

Ascult muzica sufletului tău
Şi dorul ne veghează
Şi nu ne mai dă pace
Îşi cântă a lui iubire neîncetat,
În freamăt lin de harpă şi curat,
Pătrunse în taina inimii vivace.

Eu te cuprind în cercuri diafane
Tu îmi alinți blândețea
Şi o îmbrățișare caldă te împresoara
Şi lumea toată devine
O insulă spectrală
ce-şi cântă tinerețea!!

Ascult muzica inimii tale
Şi ea devine harpă nemuritoare,
Şi ia amplitudinea în coardele vocale ...
Iţi simt sărutul cald şi
Totu-i o visare....

Călătorim în universuri sacre
Şi lumea noastră este o lume de candoare ...

Trupurile noastre dansează
Pe note muzicale
ce vibrează
În liniștea inimii tale...
Si dacă ar fi piano
Si dacă ar fi ar fi adagio
Iubirea este tămăduitoare...