După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
- Detalii
- Scris de: DN
- Categorie: Posta redactiei
- Accesări: 0
„Muza adormită” și „La Jeune Fille Sophistiquée (Portrait de Nancy Cunard)” se află în top 10 al celor mai scumpe sculpturi vândute la licitație, alături de opere de Giacometti, Jeff Koons și Modigliani, relatează CNN.
„L’Homme au doigt” (1947) de Alberto Giacometti este cea mai scumpă lucrare, vîndută în 2015 cu 141,3 milioane dolari, de casa Christie’s din New York. Cumpărător a fost miliardarul Steven A Cohen.
Alte două lucrări de Giacometti, prețuite cu mai mult de 100 de milioane de dolari
Alte două lucrări de Giacometti sunt prețuite cu mai mult de 100 de milioane de dolari: „L’Homme qui marche I” (1960) și „Chariot” (1950), potrivit Mediafax.
- Detalii
- Scris de: Violeta Sabina Lazăr
- Categorie: Posta redactiei
- Accesări: 0
Iată că tânărul adolescent, Raul Alexandru Mitruți de la Școala Gimnazială I.L.Caragiale din Baia Mare își duce visul până la capăt. Cu o imaginație fantastică, scriitorul conturează personaje, peisaje și acțiuni care captează atenția cititorului.
În volumul bilingv român-englez “SCĂRILE IMAGINAȚIEI”, apărută la editura eCreator din Baia Mare, autorul cuprinde câteva povești demne de merit și, arătând că se poate mai mult, în volum cuprinde și două proze scurte, una dintre ele fiind “Schiță pentru viitor” cu care a câștigat premiul de excelență internațional la Olimpiada Mondială de poezie la secțiunea proză. Cu a doua proză, “Captivi pe munte”, câștigă premiul întâi la concursul fulger ASCIOR 2020.
Fiindcă își dorește să fie un autor complet, Raul Alexandru Mitruți își traduce singur creațiile, ba mai mult, grafica îi poartă semnătura.
- Detalii
- Scris de: Iuliana Pașca
- Categorie: Posta redactiei
- Accesări: 0
Revista teleormăneană, aflată în al patrulea an de existență, propune o vastă selecție literară, susținând, încă de la început, necesitatea culturii și importanța adoptării unei atitudini clare în aceste vremuri de restriște mondială. Astfel, Cristian Gabriel Moraru amintește, în Editorial, că „Setea de cultură este o nevoie ontologică a omului care-și depășește limitările și își disciplinează spiritul astfel încât să nu fie doar parte a creației, ci și un creator desăvârșit în templul libertății”, iar cultura în sine este „ un surâs al veșniciei în fața morții și a efemerului”.
- Detalii
- Scris de: DN
- Categorie: Posta redactiei
- Accesări: 0
Dicţionarul Collins a ales termenul „lockdown” drept cuvântului anului 2020. Şi alţi termeni legaţi de pandemie se află pe lista cuvintelor anului 2020.
„Lockdown” este explicat de dicţionarul Collins drept măsura de izolare implementată de guverne din întreaga lume pentru a preveni răspândirea COVID-19.
O experienţă unificatoare pentru miliarde de oameni din întreaga lume
„Lexicografii noştri au ales lockdown drept Cuvânt al Anului, deoarece este o experienţă unificatoare pentru miliarde de oameni din întreaga lume, care au trebuit, în mod colectiv, să îşi joace rolul în combaterea răspândirii COVID-19”, se arată pe site-ul oficial al dicţionarului Collins.
- Detalii
- Scris de: Mircea Voinea
- Categorie: Posta redactiei
- Accesări: 0
Marți, 17 noiembrie crt, la ora 17.00, la Muzeul Național de Artă al Moldovei (strada 31 august 1989, nr.115) din Chișinău, va avea loc lansarea volumului Idei politice și clivaje ideologice, de Igor Munteanu, cu o prefață de Cristian Pîrvulescu, apărut la Editura Cartier cu sprijinul Fundației Konrad Adenauer.
Numărul de locuri este limitat. Doritorii rugăm să se înscrie pe mailul
Sesiune de autografe.
Alături de Igor Munteanu, autorul volumului, vor participa:
Igor Boțan, director ADEPT
Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie, AȘM
- Detalii
- Scris de: Mihaela STOICA
- Categorie: Posta redactiei
- Accesări: 0
Istoricul Ion Bulei, profesor de Istoria Modernă a României în cadrul Universității din București, a murit luni, la vârsta de 79 de ani.
Anunțul decesului profesorului și istoricului Ion Bulei a fost făcut de către istoricul Adrian Cioroianu, fostul ambasador delegat permanent al României pe lângă UNESCO.
„Ion Bulei a fost profesorul Universității din București care a făcut din Istoria modernă a românilor o pasiune și o carieră profesională – totul în beneficiul generațiilor de studenți din Facultatea de Istorie (sau de la Centrul românesc din Veneția) care l-au cunoscut, iubit și apreciat. Cărțile sale despre modernitatea românească sunt repere de claritate și erudiție. Un om elegant și discret, cu un cuceritor simț al umorului, un coleg desăvârșit – a fost, până în această dimineață (1941-2020). Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a scris Adrian Cioroianu pe pagina sa de Facebook.
Citește mai mult: Istoricul Ion Bulei a murit. A avut o contribuție majoră la istoria românească
- Detalii
- Scris de: Ioana Matei
- Categorie: Posta redactiei
- Accesări: 0
O analiză a 12 fragmente antice de papirus a dezvăluit detalii surprinzătoare despre modul în care egiptenii combinau cerneala roșie cu cea neagră, iar rezultatele ne-ar putea oferi mai multe informații despre cum reușeau scriitorii timpurii să-și pună cuvintele pe pagini.
Știm deja că egiptenii antici foloseau cerneală pentru a scrie încă din 3200 î.Hr. Cu toate acestea, fragmentele studiate recent datează din 100 – 200 e.n. și au fost colectate din arhiva orașului Tebtunis, din Egiptul de Jos, păstrată la Universitatea din California, Berkeley, cea mai vastă colecție de documente care a supraviețuit acelei perioade.
Folosind o varietate de tehnici de radiație de sincrotron, inclusiv folosirea razelor X pentru a analiza fragmentele microscopice, cercetătorii au dezvăluit detalii noi despre compoziția moleculară și structurală a cernelurilor.
- Detalii
- Scris de: Ioana Matei
- Categorie: Posta redactiei
- Accesări: 0
Un manuscris medieval din secolul al XV-lea, una dintre „cele mai importante cărți ale Irlandei”, se întoarce acasă după aproape 400 de ani de când a fost capturată în timpul unui asediu.
„Cartea Lismore” (The Book of Lismore), donată către University College Cork, a fost elaborată pentru Fínghin Mac Carthaigh, Lord al Carbery din 1478 până în 1505. Cartea conține unele dintre cele mai importante capodopere ale literaturii irlandeze medievale, inclusiv detalii despre viețile sfinților irlandezi, singura traducere în irlandeză a călătoriilor lui Marco Polo, precum și aventurile eroului Fionn mac Cumhaill sau Finn MacCool.
„Una dintre cele mai importante cărți ale Irlandei”
Cartea a fost furată în timpul unui asediu asupra Castelului Kilbrittain din Cork, al doilea cel mai mare oraș din Irlanda, în anii 1640, iar apoi a rămas zidită în pereții Castelului Lismore până în secolul al XVIII-lea.
Citește mai mult: „Una dintre cele mai importante cărți ale Irlandei” se întoarce în sfârșit acasă
- Detalii
- Scris de: Mihaela STOICA
- Categorie: Posta redactiei
- Accesări: 0
O serie de texte chinezești, vechi de 2.200 de ani, scrise pe mătase și găsite îngropate în morminte antice, alcătuiesc cel mai vechi atlas de anatomie umană care a supraviețuit.
Textele au fost descoperite în anii 1970 în interiorul mormintelor din situl Mawangdui, în sud-centrul Chinei. Mormintele au aparținut marchizului Dai, soției sale (Xin Zhui) și fiului lor. Textele sunt greu de înțeles și cuprind termenul „meridian” ca referire la părți ale corpului uman. Într-o lucrare publicată recent în revista The Anatomical Record, o echipă de cercetători condusă de Vivien Shaw, lector de anatomie la Universitatea Bangor din Țara Galilor, Regatul Unit, afirmă că aceste texte „sunt cel mai vechi atlas anatomic din lume”.
În plus, textele „atât predă, cât și oferă informații textelor ulterioare despre acupunctură, care au fost fundamentul practicii acupuncturii în următoarele două milenii”, au scris cercetătorii în studiul lor. Totodată, descoperirea „contrazice credința larg răspândită că nu exista o bază științifică pentru ‘anatomia acupuncturii’, arătând că primii medici care scriau despre acupunctură notau de fapt despre corpul uman”, au adăugat ei.
- Detalii
- Scris de: Mihaela STOICA
- Categorie: Posta redactiei
- Accesări: 0
Potrivit deciziei anunțate de Comitetul Nobel, poeta americană Louise Glück este laureata premiului Nobel pentru Literatură 2020.
Louise Glück primește prestigiosul premiu ca o recompensă „pentru vocea ei poetică inconfundabilă, care, cu o frumusețe austeră, face existența individuală universală”, potrivit deciziei anunțate.
Louise Glück a debutat în 1968 cu „Firstborn” (Primul născut) și a fost rapid aclamată drept unul dintre cei mai proeminenți poeți din literatura contemporană americană.
Născută în 1943 la New York, poeta americană Louise Glück locuiește în prezent în Cambridge, Massachusetts. Este și profesoară de engleză la Universitatea Yale, New Haven, Connecticut.
Premiul Nobel pentru Literatură este încununarea altor distincții de prestigiu, precum Premiul Pulitzer (1993) și Premiul Național al Cărții (2014).
Citește mai mult: Poeta Louise Glück este câștigătoarea premiului Nobel pentru Literatură 2020