Armonie perfectă

Mari,   nepoata   cea    mică   a   lui   nea  Costică,  s-a trezit,   în   miez   de   noapte,   cu   un   schelălăit    de    cățel  pus   în   cadă,   pe   un   petec   de  covor,  apoi   s-a dus   repede   în    dormitor,   lângă    sora   mai   mare:
-    Trezește-te!  Trezește-te!  Să  vezi  o  minune!  Ții  minte   că   în   urmă   cu   două   zile   am   visat   un  cățeluș?
Ioana,  cu   ochii   împăienjeniți    de   somn   își  ascultă   sora    cea   mică:
-   Ce   tot   îndrugi,   soro,   acolo?
-   Vino,   vino    să-ți    arăt!
-    Iar    visezi    câini   și    alte    animale?
-    Trezește-te    odată   și   vino   să-ți   arăt!
-   Punem   pariu   că   nu   este    niciun   câine  în cadă?
-    Punem.
-   Dacă  este,  tu   îmi   dai   mie   150  de  lei   să-mi cumpăr  alte  cizme  la  modă.  Nu   mă   interesează  cum  îi  ceri   mamei  și  tatălui ! 

Eu   vreau   a  doua   pereche  de   cizme!   Nu   mai   suport   să   râdă colegii  la  facultate  de  mine,  că  nu  am  decât  o  singură pereche. Pe tine mama și tata mereu te ascultă   și    îți   dau   bani ,  ori   de   câte   ori    le  ceri,   fără   să   clintească!  Mie  îmi  dau,   dar   îmi trebuie mai mulți, pentru că sunt mai mare și necesitățile   mai   numeroase   la    facultate    decât   la  tine   la  liceeu.   Ești   de   acord?
-    Și   dacă   este,   tu   ce-mi   dai?
-    Îți   rămân   ție   cei   150   de   lei.   Ești   de   acord?
-   Da.   Hai   să   dăm  mâna    și   taie!  Dacă    trișezi,   te    spun    mamei!
-    S-a    făcut!
Mari    își    luă    sora    de    mână,    aprinse    becul   la    baie   și-i    arătă    animalul     în    cadă   Ioanei.
-      Ce    tot   faci,   de   mereu   numai   tu   câștigi?
-     Ha  -  ha  -  ha!     Îmi   vreau   banii   promiși!
Ca   să    ajungă   la   baie,  cele   două   surori   au    trecut    prin   camera    părinților,   prin   sufragerie. Unchiul   lor   dormea   în   camera  din  spate.  Fetele  vorbeau   atât  de  tare,  pe  holul  de  la  intrare,  care  despărțea   camera   părinților   de   baie   și   bucătărie,  încât    și-au    trezit   părinții!
-  Ce   tot   aveți   acolo  de  împărțit?,  zise  mama fetelor.
-  Vreau   să-mi  dea  banii,  zise  Mari.   Am   pus pariu   și    Ioana    nu      se    mai    ține    de   cuvânt!
Ioana   rușinată   îi   povestise   mamei    ce  promisese.   Era   într-o   încurcătură   foarte   mare   și   nu  avea   nicio   posibilitate   materială,  să-și  achite  datoria  față   de  sora  cea   mică.  Între  timp,   se   trezise   și   tatăl:
-  Ce   bani?   Ce   tot  borborosiți   acolo?  Încetați   odată   și    lăsați-mă   să   dorm   că   mai    am   două  ore    și    intru    de    servici     tura    întâi!
-  Mă,   băiete,   tu    aduseși   câinele   din   cadă  acasă?
-  Ce    câine,   muiere?     Visezi?
Mari  radia  de  fericire,  iar   Ioana   clocotea   de nervi!    Mama    fetelor    era    între    ciocan    și    nicovală!
-    Dacă    este    un    câine    în    cadă,   îmi    dai    cei  150  de   lei,   să   mă   achit   de   Mari?,   zise   Ioana   către    tată.
-    Dacă   mă   scol   la     voi    și    nu    este  niciun  câine   în   cadă,   vă   bat   pe   toate   trei   de   vă   usuc!
Soția   omului    îngălbeni    la   față!   Ioana   pe   cât  era    de    ofticată   și    furioasă    prinse    curaj:
-  Scoală-te   și    vino    să    vezi!
-  Tati,   dacă  este  câinele  în  cadă,  îl  păstrăm,  te  rog!  E  așa  de  frumos  și  neajutorat  și  are  și zmoală   la   fund!
- Zmoală,  zise mama?!  Bietul  animal!  Dați-vă amândouă   la   o    parte   să   văd    eu    și    tato   ce-i acolo!
Fetele   se   dădură   la    o    parte   din   fața    ușii     de   la   baie   și   făcură    loc   părinților   să    vadă   minunea. După   ce   văzură   animalul  speriat   și  care   tot   schelălăia   și    tremura   de    zor,   tatăl   se   adresă   soției:
-Caută  o  cutie  sau  un  coș  mare  să-i  facem  un culcuș   și   ceva  mai  gros  să-l  învelim  nițel  și  pune-i-l      lui    fieta    în    cameră    să    doarmă  cu  el!
- Și   cu    datoria   mea   cum   rămâne   față   de   Mari,   zise    Ioana?
- Îi  dau  eu   peste   două    zile   când   iau   salariu. Toată  lumea    e   mulțumită   acum?   Înapoi  la  locurile   voastre,   în   pat,  imediat!
-  Și    cu    câinele   cum    rămâne,   completă   mama?
- Când   se   trezește   Costică    să-l     întrebi    cum   a aterizat    câinele     în    cadă!
- Tati,    îl   păstrăm,    zise   Mari?
-  Vorbim  când  mă  întorc  de   la  servici!  Până atunci,  să     aveți     grijă     de    animal!
Fetele    se    întoarseră    în    camera    lor.   Părinții   la   fel.   Mari   se   alesese   și   cu   banii    și    cu    cățelul,   iar    Ioana   cu   nimic.
-  Mari,   mă    ajuți    și    pe    mine    cu    cizmele?
- Dacă   îi   convingi   pe   tata   și   pe   mama   să păstrăm   câinele,   îți   dau   ție   banii.   Altă   dată,  să mă   crezi   pe   cuvânt   și   să   nu-mi   mai   spui   că   visez!   Acum,   hai,  să   ne   culcăm   că    se   supără   tata   rău    de   tot    pe   noi    și   nu    mai    avem     de   câștigat   niciuna    dintre    noi!
-  Ai    dreptate!
După  un  timp,  tatăl  plecase  la  servici,  și-a  terminat   programul   și   a   ajuns   seara,  acasă,   pe   la  ora   21.
-  Unde    e    Costică? ,    își    întrebă   soția.
-  În    camera   lui.
- Cheamă   fetele   și   pe   Costică   și    veniți    cu   toții   în   sufragerie!
-  Ia   zii,  Costică,    cum     a   aterizat   câinele   în  cadă?
-  M-am  dus  în  cursă   la   sondă,  am   încărcat mașina,  am   lăsat    ușa   deschisă   la   cabină,  în dreptul  șoferului,  până  am   alimentat   cisterna   cu motorină,  apoi  am mâncat  împreună  cu  Mitică, colegul   meu.   Câinele   a  mâncat  și  el  cu  noi  acolo,   m-am  urcat  la  volan   și   pe   drum   am  auzit   un  schelălăit,  în  partea  dreaptă,  lângă  scaun,  jos.  Am   tras  pe   dreapta,  pentru   că   eram   în  trafic,  am  aprins  lumina  în  cabină  și  mi-a   părut   rău    de    el   să-l   las   pe    drum   neajutorat,  și   l-am   adus   acasă.  Eu   l-am   pus   în   cadă,  dada  l-a   îngrijit,  s-a  dus   la   veterinar   cu   el,   i-a   tratat   rana   și   acum   este   în   cameră   la fete.
-  Ai  auzit  ce  au  făcut  fetele  azi - noapte?  Cum  le împac  eu   acum?  Mari  vrea  câinele,  Ioana   vrea banii  ca   să-i   dea   lui   Mari.
- Tati,  renunț   eu   la  bani  și-i  dau  Ioanei,  iar  câinele   rămâne.   Promitem   că   nu   ne  mai   certăm   și   nu    vă    mai   deranjăm   noaptea.
- Ioana,   ești   de   acord   cu   ce   zice   Mari?
-  Da,  tată.
- Bine.  Ce   nume   să-i   dăm?
- Să    vedem    mai    întâi    ce   este:   fetiță   sau  băiat!
- Ia   să   vedem...  este    fetiță!
- Ana. Poate  așa  o   va   iubi   și    Ioana   că-i   poartă din   nume.
- Tu,   ce  zici   Ioana?
- Ana,  să   fie!
A   doua   zi,  Ioana   și-a   luat   banii    de   la  tată,   o  ajută'  pe  Mari  să  aibă  grijă   de   Ana,   iar   pacea   și   armonia  în   familie   era   instaurată   de   visul   lui   Mari   devenit   realitate.  Cele   două  surori    nu   s-au    mai  ciondăvit,  iar   musafirul    din   noapte   a    devenit    noul   membru    al    familiei.

Dicționar     explicativ
o  ajută'= perfect  simplu , persoana  a  treia  singular, cu  accentul   pe  ,,ă”.