Rahat imeprialist

Prin 1978 am avut ceva ”probleme ” după ei reale, după mine ”inventate” cu unii băieți, despre care se spune că aveu ochi albaștri. Fals! Aveau  tot felul de culori și acelea moștenite.Încă nu era la modă folosirea lentilelor de contact, nici nu s-a reușit uniformizarea culorii ochilor, semn distinctiv pentru recunoașterea unei anumite categorii de oamen din țara  noastră multilateral dezvoltată.
Am căutat să-i ”lămuresc” pe colegi, cunoscuți, pretinși sau poate reali amici  că vizitele cam dese la Miliție erau o plăcere pentru mine, că numai acolo puteam face un ”sincer” schimb de opinii despre lume.viață .
-”Nu ești în tipar” bre, mi se spunea cu aparentă condescendență de cei cu stele,  (De fapt, din alte discuții am dedus că nu eram  tipic, ceva cam ca literele de tipar, care, deosebit de cele olografe,diferite la persoane, erau stas!
- Noi știm ce încerci să demonstrezi, înțelegem și că înainte ați  discutat cu partenera de pat, cu cei de pahar,  de bârfă, de orice doriți, probleme mai delicate, nu?  Ar fi trebuit să știți că anterior noi le fixăm temele ardente, cele care ne dor sau ne sunt indicate de susperiorii noștri.  Mai clar, după ce oamenii noștri ”discută” cu noi, o facem și noi cu voi.

.Din fericire sau opusul acestei moțiuni, ofițerul anchetator avea un cumnat-pramatie simpatică, care chiulea  cu ”învoirea” surorii sale, motivând că testează comportarea profesorilor raportată la Codul Eticii și Echității Socialiste. Nu știu dacă era ”chiar” așa, dar am gândit acest scenariu, l-am sugerat anchetatorului care, recunosc, avea un IQ ridicat. L-am rugat, dacă e posibil, să salte nițel poale fustei de pe chestia subiectului pentru care fusesem convocat.

-Scurt! Motivul convocării: Când s-a întors elevul din clasa matale din Țara Sfântă? Ce cdou ați primit?

-O cutie de rahat turcesc de la bunica sa, pe care o cunoscusem, locuise pe strada noastră, l-a rugat să mi-l dea, ca să-i servesc pe cei care, sigur că  mă vor întreba de ce primesc ”Atenții capitaliste”. Am

Intuit că sunteți curios și adus-o. Serviți, zis scot din servieta plină cu extemporale pachețelul.  Verbal, am fost sfătuit de elev. săsolicit un pahar de apă rece, cică așa era obiceiul la români când mânca rahat.

-Eu nu servesc rahat imperialist, a declarat  tânăra cu două stele pe epolet care trăgea cu urechea.

Un tablagiu, venit cu o hârtie la semnat, a întrebat dacă poate servi. Cum n-a zis nimeni nimic a servit o bucățică...roșie. Anchetatorul, colonel:

-De ce n-ai luat unul verde? Albastru, galben sau alb? De ce roșu? La întrebarea șefului, subalternul cu rahatul în gură a  clănțănit din dinți  s-a forțat să înghită,  a bolmojit.

-Am tras cu ochiul la cutie. Din celelalte culori ierea numai câte un exemplar, în rest,i, totu e roșii..