După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
... a stagiunii cu numărul 16. La Filarmonica Pitești. Program nicicum de top. Vreo două seri dedicate tineretului solistic. Având în spate fie orchestra simfonică, fie trupa de jazz-pop. Cei de clasic au evoluat sub conducerea lui Dragoș Oprea. Ceilalți, numai de sex feminin, cântând preponderent muzică ușoară străină. Apoi, Cristi Lupeș, directoru` de la Sibiu, la pult. Cu Csiky Boldiszar la clavir și ”Rhapsody în Blue”. Da` și ”The Appalachian Spring”, a lui Copland, excelentă-n sine, tălmăcită bine. Adică piesa de rezistență a concertului...
Citește mai mult: Muzica zilelor noastre | Cireșar, ultima lună...
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 2
...multe și de toate. Strânse într-o carte. Binevenit, util și cu câștig de bani. Căci povestea lui e, neîndoios, pe placul fanilor atâția. Nu-i un volum* cu nivel literar de vârf, da` nici lipsit de atracție nu se-nfățișează. Fiindcă octogenarul actor are șarmu` lui nedezmințit. Și lipici la public duium. Iar amănuntele date la iveală cuceresc. Orice artist care ”dă din casă” se acoperă inevitabil de larg interes. Cititorul, în speță, simțindu-se astfel mai aproape de idolu` său. Crezându-se mai bogat în informații după lectură...
Citește mai mult: Cartea zilelor noastre | Piersic amintindu-și...
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
Ajuns la a treizecea ediție, el a reunit, la mijloc de Cireșar, coruri din Curtea de Argeș, Pitești, Topoloveni, Găești, Târgoviște, Întorsura Buzăului, Cernavodă. Membrii lor, vocaliști amatori iubitori, practicanți ai genului. Tineri, maturi și vârstnici (câți mai sunt) laolaltă, cu refrene laice sau religioase. Public tot mai puțin, nu ca altădată. Când scenele răsunau de forța și nuanțele vocilor bine armonizate de maeștri ai baghetei în domeniu. Precum Marin Constantin, Voicu Enăchescu, Valentin Gruescu, de pildă. Iar compozitori ca Ion Vidu, Gheorghe Danga, Dumitru Georgescu Kiriac, Ioan Chirescu, Alexandru Pașcanu, Vasile Popovici și alții au creat cu spor în domeniu...
Citește mai mult: Muzica zilelor noastre | Festivalul ”D. G. Kiriac”, 2023
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
Întâi și-ntâi, meritat din plin, cei trei directori, tenori de la Iași: Apreotesei, Guzgă, Fermeșanu. Realmente excelenți. Motiv pentru care le-am dedicat un articol separat. Publicat deja, drept certă mulțămire. Apoi, din aceeași zonă geo-muzicală, Brio Sonores. Un cvartet vocal de la Chișinău. Doi tenori și doi baritoni. Tineri și entuziaști. Adică (nu neapărat în ordine), Dumitru Mîțu, Veaceslav Timofti, Vitalie Maciunschi și Mihai Grandaman. Și ei, cu voci puternice. Pregnante vădit. Melodioase, armonioase. Sudați monolitic. Ce-au cântat preponderent canțonete și piese pop. De dincolo, de dincoace de Prut. Stârnind îndreptățit aplauze printre piteștenii prezenți la filarmonica urbei. A dirijat Dragoș Oprea. Sub a cărui baghetă a evoluat, la-nceput de lună, și pianista bucureșteană Andra Maria Mărgineanu. Fină pe clape precum profu-i din studenție, Vlad Dimulescu...
Citește mai mult: Muzica zilelor noastre | Programu` de mai. Necronologic, în speță
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
La Teatrul ”Alexandru Davila”, în maiu` vecin. Manifestare ajunsă la a douăzeci și șasea ediție. Oferind opt montări de studio. De la Chișinău, București, Brașov, Pitești, Vrața (Bulgaria), Vârșeț (Serbia). Plus un simpozion util pe tema teatrului de gen...
Dramă, comedie, și-n programul anului ăst. Caragiale, de pildă. Și ”Năpasta” lui. Sau ”Urmuz”, dublu omagial (de la naștere și moarte). Apoi, regizori știuți, actori cunoscuți. Unii (Florin Piersic jr., Marius Bodochi, Ion Grosu, Alexandru Crîlov, Sandu Grecu, Ciulei fiul, Cioabă, Gavrilaș, de exemplu) mai mult. Alții mai puțin. Dar la fel de apreciați pentru munca lor. Pentru efortu` de-a juca, regiza cu vocație, dăruire, ingeniozitate. I-aș remarca, în context, pe studentu` (la Timișoara) Darie Doclean. Membru al echipei sârbe de la ”Sterija”, promițător foarte. Realmente, o mare plăcere să stau de vorbă cu el. Ori pe Simona Pop (de la poalele Tâmpei), expresivă nespus…
Citește mai mult: Teatrul zilelor noastre | Alt festival piteștean. Tradițional
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
Nu pentru c-ar fi o capodoperă literară. Ci pentru subiect și mesaj. Că primul anticipează extraordinar și-nfricoșător deopotrivă. Iar al doilea dă de gândit imens. Altfel spus, ce se-ntâmplă cu omenirea dacă animale de tot felu-și schimbă comportamentul în raport cu oamenii. Printr-o influență nefastă a hidrocarburilor și a radiațiilor electromagnetice din telecomunicații. Ambele schimbând periculos feromonii unor specii și periclitând apocaliptic viața omului pe Terra...
Pe de altă parte, politica nesăbuită americană, în cauză. Lăcomia nemărginită a indivizilor ignari. Lipsa puterii de sacrificiu. Corupția. Șantajul ocult. Infatuarea unora dintre cercetători. Invidia lor. Îndeosebi, consecințele dezastruoase ale unei stări de lucruri de neimaginat...
Citește mai mult: Cartea zilelor noastre | Dați atenție acestei cărți!
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
Ediția a douăsprezecea. Și ea internațională. Tot la Ateneu, în Capitală. Opt seri de miercuri, în iulie și august. Prilejuri de a ne (re)întâlni cu ”Violoncellissimo” în formulă mare, de pildă. Apoi, cu orchestra ”Camerata Regală”, Orchestra Română de Tineret, Orchestra Național-Simfonică a României, Orchestra de Cameră a Filarmonicii ”George Enescu”, ”Romanian Sinfonietta Orchestra”. Sunt și câțiva dirijori demni de urmărit: Cristian Mandeal, Alexander Sitkovestki, Cristopher Petrie, Constantin Grigore. Evident, și soliști: mai sus menționatu` Sitkovestki, Tomescu (ambii, ceterași), Corjos, Mircea (pianiste ambele), Ehelebe, Leissner, Semsis, Anishchanka (contrabasiști tuspatru) ș. a. Compozitori celebri, programe interesante, apetisante. Așa că nu e de lipsit. Comentarii, după eventuale audiții, ca de obicei...
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
...au vorbit nu de mult doi invitați bineveniți ai Centrului Cultural Pitești. Cine sunt domnii? Nimeni alții decât Constantin Zaharia și Alexandru Preda. Poposiți și ei printre puținii localnici veniți în sala ”Ars Nova”. Tapetată, după obicei, cu picturi și fotografii interesante și atractive. Ca un cuib de cultură veritabil, dacă toate cele-ar sta cum se cuvine mereu...
Afirm asta pentru că mai există nemulțumiri justificate. Legate de organizare și de unii dintre oaspeți. Întotdeauna agreați mai dihai cei care vorbesc liber. Și nu citesc un text adus cu ei în mape. Fiindcă auditoriul e cucerit astfel mai ușor. Mai adânc, mai bogat. Forța de interes și de atracție sporind inevitabil și folositor.
Citește mai mult: Evenimente culturale | Despre Cioran și Preda...
- Detalii
- Scris de: Nicolae DABIJA
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
În tinerețea mea îl întâlneam adesea în casa părintelui Serafim Dabija pe un preot orb, prieten vechi al unchiului meu, pe care rudele lui îl aduceau de undeva de la țară și reveneau peste vreo 2-3 zile să-l ia acasă.
Vorbeau despre ani de demult, despre cunoscuți de-ai lor, despre întâmplări din viață, despre cărți.
Se vede că oaspetele părintelui fusese mare cititor în tinerețe. De fiecare dată se interesa neapărat:
– Ce cărți noi mai ai, părinte?
Cărțile „noi” ale părintelui erau tot vechi, împrumutate de la alți prelați, procurate de prin sate, găsite între multele terfeloage din biblioteca sa.
- Detalii
- Scris de: George PETROVAI
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
În ultimul timp (a se citi „în ultimele 6-7 decenii”, mai exact de la al doilea război mondial încoace) se vorbește atât de mult de globalism și globalizare, încât astăzi, când omenirea a intrat – furtunos și păgubos - în deceniul trei din al treilea mileniu, de fapt aproape pe nimeni nu mai interesează că planeta este ultrapoluată și clima este dată peste cap (vezi anotimpurile fără noimă - iernile fără zăpadă, verile secetoase și toride), căci asta este soarta realităților intens politizate și dezbătute doar de fațadă: ca cei bogați să fie mai bogați și cei săraci tot mai săraci (rolul legilor demonocratice este acela să ia de la cei mulți și săraci pentru a le da celor puțini și putrezi de bogați!),
Citește mai mult: Omenirea la răscruce prin globalismele caduce...