După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
- Detalii
- Scris de: eCreator.ro
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
Platformele digitale au devenit esențiale pentru promovarea artiștilor din întreaga lume, iar artiștii români nu fac excepție.
Aceste platforme oferă oportunități unice de a ajunge la un public global, de a interacționa direct cu fanii și de a monetiza arta într-un mod eficient. În acest context, este vital să înțelegem rolul acestor platforme și să recunoaștem necesitatea recrutării de profesioniști calificați pentru a maximiza beneficiile oferite de tehnologie.
Citește mai mult: Rolul Platformelor Digitale în Promovarea Artiștilor Români
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
A stagiunii cu numărul 17, de la Filarmonica Pitești (trec anii, iată, ca vântu` și ca gândul!). Mai întâi, Stradivarius Kamerata. Trupa violonistului Răzvan Stoica și a surorii sale Andreea, pianistă. Muzică baroc de calitate. Apoi, Valentin Doni și Ștefan Doniga, tot pianist. Tălmăcind cu brio un concert ucrainean superb din veacu` trecut. Autor, Sergei Bortkievicz. De reluat neapărat. Poate cu alt dirijor. După ei, Alexandru Ganea, de-al casei, cu Mirel Liță, solist la trombon. Pe care-l așteptăm și cu niște jazz, că știm că agreează genu`...
Citește mai mult: Muzica zilelor noastre | Iunie, ultima lună
- Detalii
- Scris de: George PETROVAI
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
Oricine știe (în ce mă privește, am afirmat de nenumărate ori în discuții și în articolele publicate) că artistul, în cazul de față scriitorul, nu trebuie judecat din șubreda sa condiție socio-umană, ci strict (sau, mă rog, în primul rând) din cea axiologică. Da, căci François Villon, de pildă, face din plin dovada că omul păcătos și rebel (bețiv, afemeiat, hoț, ocnaș) poate, din inalterabilul său fond moral-spiritual, să zămislească o operă nemuritoare.
Conștient de inevitabilele derapaje ale oricărui individ, în primul rând ale lui, Tudor Arghezi devine poet universal inclusiv prin testamentara mărturisire că „Din bube, mucegaiuri și noroi,/Iscat-am frumuseți și prețuri noi”. Mult mai mai pregnant ca la T. Arghezi, George Călinescu sau Camil Petrescu, conflictul dintre om și creator se învederează la Mihail Sadoveanu: ca om a fost un detestabil fripturist (a cauționat criminalul regim bolșevic atât prin maculatura Mitrea Cocor și obedienta afirmație că „Lumina vine de la Răsărit”, recte de la Uniunea Sovietică, cât și prin funcțiile politice deținute – președintele Marii Adunări Naționale, apoi al Uniunii Scriitorilor), însă ca scriitor, îndeosebi prin nuvelele, povestirile și romanele publicate în perioada interbelică, rămâne în literatura română un referențial izvoditor de valori nemuritoare...
Citește mai mult: Neomul Varujan Vosganian dă în continuare din coate...
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
O lună preelectorală. Aniversară deopotrivă. Căci fură Zilele Piteștiului. Iară orchestra simfonică a urbei împlini și ea șaptesprezece ani de la înființare. Filarmonica apărând ca instituție ulterior în peisaju` cultural argeșean. Așa că programu` manifestărilor muzicale se desfășură atât în sală, cât și afară, în Piața Primăriei. Iată-le, menționate-n continuare:
Concertul orchestrei de suflători a instituției sărbătorite. Creatori celebri pe afiș: Palestrina, Mozart, Gounod, Debussy, Elgar ș. a. Apoi, Ionuț Tolea (localnic) și Emil Vișinescu (bucureștean). Ambii, clarinetiști. Primu` fost student al celui de-al doilea. Acum, solist. Profu`, dirijor, energic și precis. Weber, Rossini, Schubert, în partituri. Le-au urmat Grigore și Chișu. Cel dintâi, ca de obicei, expansiv cu bagheta. Radu s-a oprit nimerit la Beethoven...
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
Saxofonist, clarinetist (chiar pianist) român stabilit la Köln. Născut la Dumbrăvița, în județul Brașov, acum șaizeci și cinci de ani. Muzician cu vocația jazzului, vădit. Care mânuiește instrumentele plin de pasiune. Și cu vrednică științ-a partiturilor. Ori cu măiestrie substanțial-a improvizațiilor pline de ritm și culoare. Compozitor, totodată, respectabil. Cuceritor. Bun îndrumător și coleg al celor cu care lucrează pe scene în întreaga lume. Căci e invitat de marcă-n spectacole și festivaluri de renume și se-nsoțește ades cu ăi mai buni în materie. Succesu` neocolindu-l nicicum, spre mândria lui și-a patriei sale române...
- Detalii
- Scris de: George PETROVAI
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
Prin intermediul lui Cristi Fernea, librar și pasionat om de cultură, de curând am primit cartea Sfera inteligibilă în tradiția platonică și creștină a lui Viorel Igna, fost profesor de filosofie și logică, în anii 70-80, la două licee sighetene, iar din 1993 stabilit cu întreaga familie în orașul italian Perugia.
Întrucât eram în relații cultural-filosofice foarte apropiate (de aceeași vârstă și amândoi în febrila căutare a cuvântului „ce exprimă adevărul”, prin neobosite lecturi și interminabile dezbateri, deseori sugerate și/sau supervizate de regretatul Jean Bălin), pot să afirm că-i cunosc marea pasiune pentru anticele și mereu incitantele fundamentări greco-romane în plan moral-spiritual (inclusiv nobila și fecunda influență exercitată de ele asupra creștinismului incipient), cât și pentru formidabilele sincronisme/interinfluențe greco-orientale (indiene și chinezești), despre care marele indianist român Theofil Simenschy afirmă cu prudență în cartea Cultură și filosofie indiană în texte și studii (Bibliotheca Orientalis, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1978) că „Toți au dreptate întrucâtva; greutatea stă în a deosebi de la caz la caz aceste influențe, a le determina originea și epoca și a stabili până unde merg”.
Citește mai mult: Sfera inteligibilă în ampla și documentata carte a lui Viorel Igna
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
Nimeni altu` decât medicu` veterinar Sergiu-George Rizescu. Nonagenar actualmente. Fost deputat țărănist argeșean (două mandate). Actualmente, președinte AFDPR. Deținut politic anticomunist. Om politic remarcabil. Aș afirma și eu fără greș, ca și alt coleg de presă din Ardeal, că e un demn urmaș al Seniorului Coposu. Dedicat necurmat oamenilor și problemelor țării. Umblând asiduu printre ei să-i cunoască și să asculte păsuri. O voce clară și netemătoare, în Parlament. Expunând întemeiat problemele culese și urmărind tenace rezolvarea lor. Afirm asta în deplină cunoștință de cauză și făr-a exagera. Că n-aș îndrăzni, nu s-ar cuveni...
Citește mai mult: Eveniment cultural | Un cetățean de onoare-al Piteștiului
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
...s-au întâlnit, nimerit, într-o carte*. Tânăru` (la vremea aia) Daniel purtând un dialog incitant cu octogenaru` cărturar. Neînregistrat audio, video. Doar cu întrebări pe care i le ducea acasă. Și cu răspunsuri luate de la el când erau gata. Datate chiar, ca niște notații diaristice. Strânse toate binevenit într-un volum util istoriei literare autohtone și, nu mai puțin, culturii naționale. Ba chiar și celei internaționale. Căci omu` din Lisa, pe care soarta l-a adus, benefic, în Capitală, fuse și rămâne un intelectual autentic. Un cărturar vădit și atrăgător nespus. Minunat mânuitor al condeiului. Făurar de narațiuni captivante de-a pururi despre sine sau despre alții. Cunoscuți în timpu` vieții ori din bogatele lecturi începute devreme. Neîntrerupte până la moarte...
Citește mai mult: Cartea zilelor noastre | Cristea-Enache și Paler...
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
Nimeni alta decât instrumentista bucureșteană Natalia Pancec. Șef partidă vioara I la Filarmonica „George Enescu” de pe Dâmbovița. O știu de niște ani. Am văzut-o la lucru de câteva ori (fie-n orchestră, fie-n fața ei), iar de curând mi-a oferit o surpriză. N-a fost tutist, ci solist. Și nu orice solist. La ceteră, desigur, dar cântând inedit cumva. De la Vivaldi, la marile trupe de rock. Într-un melanj bine făcut, mult atrăgător. Pentru că prin el și-a dovedit resursele instrumentale. Puterile, abilitatea și plăcerea de-a pune arcușul și-n slujba ăstui gen muzical. Formidabil într-o vreme, după cum îl știu, ca basist, vocalist, radioprezentator în domeniu...
Citește mai mult: Muzica zilelor noastre | O simfonistă dedată rockului
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 0
La Filarmonica Pitești, of course. De astă dată, semicronologic. Așa că-ncep cu Silviu Deaconescu și Mihai Pintenaru. Primu`, consultant artistic al colectivului argeșean, e specializat și în dirijat. Și mi-am dat seama c-a muncit mult pentru apariția asta la pult. Mai cu seamă c-a optat pentru lucrări mai deloc auzite-n în urbe. Preponderent din contemporaneitate. Halvorsen, Rotaru, Milhaud, Weill, autori. Solist la clarinet, Mihai Pintenaru, de la Ploiești. Modernitate, de la un capăt la altu`. Interesantă, da` nu pentru toți din sală. Neîndoios, necesară pentru cultura muzicală la ordinea zilei...
Citește mai mult: Muzica zilelor noastre | April și programu` său