După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
- Detalii
- Scris de: Doina DABIJA
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 3
Uneori am impresia că de ceea ce are nevoie cel mai mult societatea de astăzi este de o școală nouă.
O școală unde să se predea cele mai importante materii: iubirea, generozitatea și iertarea.
Unde să se întâlnească, pentru a se cultiva, invidioșii și cei străini de milă. O școală a iubirii! Unde învățători să ne fie înșiși sfinții. Iar examenele să le susținem ca într-o școală obișnuită, doar că – fără restanțieri.
Poate doar astfel am mai avea șansa să schimbăm mentalități și inimi. Și să devenim cu toții egali în fața iubirii.
- Detalii
- Scris de: Nicolae DABIJA
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 2
Socialiștii, printr-un proiect de lege înaintat săptămâna trecută în Parlament, vin iarăși cu idei trăsnite, propunând ca în Republica Moldova totul să fie tradus în rusește: domnului Furculiță să i se spună și tovarișci Vilka, socialistului Batrâncea – Staraia Deva sau Odreahlevșii, deputatul Para – să fie de azi înainte și deputat Grușa, alesul Țurcan (cum conform DEX-ului, cuvântul înseamnă „oaie care face parte din rasa țurcană de oi”) preferă să rămână deputat Ovța, Rădvan va fi Telega, Pascari – Râbac, Țărdea – Țâr-Țâr! (interjecție pe care o scoate cel mai des atunci când își pune mintea în mișcare) etc.
Deputații socialiști au propus chiar că va fi dublat și numele prim-ministrului Ion Chicu, permițindu-le găgăuzilor să-i zică Upavșii.
- Detalii
- Scris de: Doina DABIJA
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 2
Grigore Vieru ne sfătuie că atunci când intenționăm să ascultăm muzică, trebuie să ne descoperim capul, căci stăm la masă cu zeii.
Când răsună muzica compozitorului Eugen Doga, avem impresia nu doar că stăm la masă cu zeii, dar că și timpul parcă se teme să curgă. Pentru că toată creația lui pare a nu fi din lumea aceasta, ci – din alta, care coboară printre noi sau noi urcăm spre ea.
Ascultând-o, în inimă se face duminică, o duminică fără sfârșit, o duminică în care și Dumnezeu serbează.
- Detalii
- Scris de: Nicolae DABIJA
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 2
Prozatorul Ion Vicol, cel mai important scriitor pe teme teologice în spațiul din stânga Prutului, a scris o carte despre viața Sfântului Andrei, ucenicul lui Iisus, care a creștinat poporul român.
În aceste zile cartea a apărut la Atena, fiind tradusă în limba greacă de către Angela Bratsou, ambasadoarea culturii române în spațiul elen, cea care a tradus în limba lui Seferis și Kavafis cele mai vibrante file din literatura română, distinsa prozatoare făcând abstracție de frontierele politice care o mai divizează, cum precizează chiar Domnia Sa: „indiferent pe ce mal al râului Prut trăiește această națiune”.
Ne cunoaștem cu Ion Vicol din adolescență, de la olimpiadele republicane ale elevilor la literatură.
- Detalii
- Scris de: Doina DABIJA
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
Anotimpul Speranţei nu se găseşte în niciun calendar, dar se află în fiecare suflet şi-n fiecare inimă încă din clipa zămislirii noastre. Şi pentru că se comportă ca o fiinţă vie care nu ne abandonează niciodată, tind să cred că aceasta-i o tânără frumoasă care n-a ştiut nicicând ce este somnul. Şi numai dacă oboseşte din când în când, se aşează la rădăcina unui copac şi de teamă să nu stingă lumina din inima noastră, își leagă părul lung de vreo cracă înaltă şi stă lipită de tulpina acelui pom, aşteptând să bată vântul, ca să se legene împreună cu el. Sau ştiind cât de mult avem noi, oamenii, nevoie de ea, poartă-n mână o coroană cu spini, pe care o îndeasă pe cap până la sânge, numai ca să nu adoarmă vreodată.
- Detalii
- Scris de: Doina DABIJA
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
În ultimul timp rugăciunea „Tatăl nostru” a stârnit nenumărate discuții, mai ales după ce francezii au făcut deja modificări în textul rugăciunii, dar și Papa Francisc a sugerat că ar putea fi modificată aceeași frază neînțeleasă de mulți: „Și nu ne duce pe noi în ispită” cu „Și nu ne lăsa pe noi ispitei”, considerând că cea mai importantă rugăciune a creștinătății a fost tradusă greșit.
Însă părintele Eugen Tănăsescu ne sugerează că termenul grecesc era anume: „Și nu ne duce pe noi în ispită”, afirmând totodată că nu este de acord cu schimbarea făcută de catolici: „Și nu ne lăsa…”, pentru că din acest cuvânt se presupune că omul se află deja în ispită.
Citește mai mult: Rugăciunea Domnească pusă sub semnul întrebării
- Detalii
- Scris de: Nicolae DABIJA
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
Dacă cetățenii altor state sunt puși în situația de a alege, la scrutinele electorale, între un candidat bun și un altul foarte bun, cetățenii noștri sunt, de regulă, puși în situația de a alege răul mai mic, adică – să aleagă între răul mare și răul și mai mare.
Pentru prima dată consângenii noștri au avut de ales între bine și rău.
Și ei n-au mai ales răul.
Această Victorie se datorează în bună parte Diasporei.
- Detalii
- Scris de: Doina DABIJA
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
Domnitorii noștri dintâi – Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Mihai Viteazul au fost mai întâi de toate creștini, apoi și domnitori.
Niciunul dintre ei n-a fost „comunist” cum afirmă unii „istorici” făcuți peste noapte de actuala guvernare. Scopul fiecăruia dintre ei a fost același: să-și apere țara și să nu lase pe nimeni să pângărească istoria, limba și identitatea românească, gândul lor fiind mereu la binele poporului și inima – în palma Celui de Sus.
Unii sus-puși, din păcate, nu-și au nici mintea îndreptată spre binele țării și nici inima întoarsă către Dumnezeu. Și, nu știu din care motive, se grăbesc tot timpul să smulgă din pământ rădăcina neamului nostru, ca și cum ei n-ar face parte din el. De aceea își vând cu ușurință sufletul Satanei, obligând acest popor să vorbească cu gura închisă, punându-ne lacăte până și la gânduri.
- Detalii
- Scris de: Nicolae DABIJA
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
Lumea a început la Cucuteni.
Acolo s-a aflat prima capitală a lumii.
Europa însăși pare copila Cucutenilor.
Istoria Bătrânului Continent se năștea la Cucuteni.
Așa cel puțin spun cronicile scrise cu linii și semne pe amforele modelate aici acum mai bine de cinci mii de ani.
Strămoșii noștri ne-au lăsat, drept mărturie că au existat, obiecte care pot fi pipăite, vase ornamentate cu fâșii de cer, cupe cu însemne de meditații.
Citește mai mult: CIVILIZAȚIA CUCUTENI | Cinci mii de ani de istorie
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
La filarmonica piteșteană, în Brumărel pe la mijloc. Nouă oameni tineri cu-n maestru-n frunte. Marin Cazacu, acesta. Care-a avut buna idee să-i aducă pe scenă-mpreună. Cu mare folos și maxim succes. Căci ce cântă și cum cântă smulge ovații, îndreptățit. Cine sunt ei de această dată? Pe lângă senior, deja amintit, Ștefan, fiul său. În progres vădit și neîndoios. În varii momente, chiar spectaculos. Apoi strașnicu` Sinaci, din Orchestra Radio. Un improvizator excelent. Abil, forte și fluent. Pe deasupra, inspirat adaptor. Oferind virtuoz simfo-etno-jazz-rock iscusit. Inedit pe la noi, pentru că nu toți celliștii pot să facă asta la nivel înalt...
Citește mai mult: Muzica zilelor noastre | Din nou, ”Violoncellissimo”...