După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
- Detalii
- Scris de: Doina DABIJA
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 2
Niciodată nu-ţi poţi imagina că oamenii pe care-i iubeşti pot muri.Îi crezi că sunt şi vor fi mereu nemuritori.
Grigore Vieru a rămas în amintirea mea un om de-o bunătate îngerească, în care a încăput toată durerea acestui neam.
Pentru mine el n-a murit.
L-am cunoscut încă din copilărie când mergeam împreună cu tatăl meu la Marile Adunări Naţionale, iar atunci când mă întreba cineva: ,,A cui fiică eşti?”, îmi plăcea să răspund: ,,Sunt fiica lui Nicolae Dabija şi a lui Grigore Vieru”. Spuneam acest lucru pentru că fiind copil, i-am simţit încă de atunci blândeţea şi bunătatea, calităţi tot mai rare în ziua de azi.
- Detalii
- Scris de: Nicolae DABIJA
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 2
Dodon vrea să ne convingă că el a fost un conducător mai bun ca Ștefan cel Mare. „O să vă convingeți că președintele Dodon (zice el despre sine – n.n.) a fost cel mai bun din istoria Moldovei”. Această afirmație a făcut-o în discursul său din ultima zi de președinție.
Poporul, însă, crede cu totul altceva.
Și nu doar al nostru.
- Detalii
- Scris de: George PETROVAI
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 2
Mai înainte de-a intra în chestiunea care constituie tema textului de față, și anume greva climatică a tinerilor din (aproape) întreaga lume, cuvine-se să vedem cum stă treaba cu destinul sau soarta, termen care în unele dicționare este echivalat ba cu fatalitatea, ba cu norocul. De pildă, în antichitatea elină destinul purta numele de moira și constituia „urmarea încălcării de către om a moralității umane” (Alexandru Babeș în eseul Geneza zeilor, Editura Enciclopedică Română, București, 1970), pe când în creștinism el se va numi „păcatul originar”. Același autor subliniază în lucrarea mai sus amintită, categorica deosebire dintre „moralitatea umană” și „moralitatea ideală a zeilor”, respectiv moralitatea divină. Firește, numai moralitatea ideală, inaccesibilă omului, „poate restabili echilibrul interuman”, pentru că „numai din punctul de vedere al acestui absolut se poate repara în chip echitabil, satisfăcător o pagubă morală pricinuită omului” (Al. Babeș).
Citește mai mult: În lumea asta poluată, copiii vor o altă soartă...
- Detalii
- Scris de: Nicolae DABIJA
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 2
În 1989, pe când eram deputat în Parlamentul URSS, m-a căutat la Moscova un domn pe care-l chema Vladimir Stoianov.
Acesta era moldovean de la Komsomolsk-pe-Amur, oraș de lângă China.
Venise cu o rugăminte: să-i ajut pe moldovenii de acolo să-și deschidă o școală moldovenească, sau – măcar câteva clase.
Moldoveni sunt mulți pe malul Amurului, unii au ajuns înainte de 1918, în căutare de pământ, cei mai mulți - după 1940, fiind deportați, mai ales din Transnistria (care, mi-a spus interlocutorul meu, cu părinți născuți în stânga Nistrului, „spre deosebire de cei rămași în Transnistria, și-au păstrat limba”).
- Detalii
- Scris de: Doina DABIJA
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 3
În speranţa că se vor vindeca de anumite afecţiuni, din ce în ce mai mulţi semeni de-ai noştri apelează şi-n ziua de azi la tot felul de vraci sau tratamente prin telepatie, spiritism şi câmp energetic. Crezând totodată că aşa numitul, „doctor’’ nu doar că îşi ia asupra sa toată suferinţa pacientului, dar şi tot necazul şi nefericirea. Ca şi cum acesta ar avea cea mai înaltă nobleţe de-aşi asuma o boala ce nu-i aparţine.
Iar unul dintre ei, în perioada anilor '89-'90, aduna la ,,Palatul Naţional’’ mii de oameni. Acesta ridica de la distanță anumite obiecte, citea gânduri, ,,trata” cu privirea şi convingea lumea că o poate ,,vindeca” prin contact energetic de orice afecţiune care există pe pământ.
- Detalii
- Scris de: Nicolae DABIJA
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
Unirea celor două țări române - Moldova și Valahia - de la 24 ianuarie 1859 a fost o întâmplare, pusă la cale de Dumnezeu.
Rusia visa să-și facă drum liber spre Constantinopol, unde țarul își dorea reședința de iarnă, plănuind să-și anexeze și cealaltă parte a Moldovei, în care să-și aducă dodonii și smirnovii săi din acel secol.
Bănuind marele pericol pe care-l reprezenta Rusia, care, pretextând „eliberarea” țărilor ortodoxe de sub jugul turcilor pentru ca să-l așeze pe al ei pe grumazul românilor, statele europene se unesc contra „creștinilor” ruși. Rusia pierde Războiul Crimeii, fiind nevoită să restituie în 1856 Moldovei o parte din teritoriul furat de ea cu 44 ani mai devreme - județele Cahul, Bolgrad și Ismail.
- Detalii
- Scris de: Doina DABIJA
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
Astăzi e vorba despre Diana, prietena mea din copilărie. Dar şi despre toate Dianele din lume şi despre toţi cei care poartă un alt nume. Însă timpul a fost necruţător cu ei şi le-a dăruit clipe prea puţine.
Astăzi e vorba despre suferinţa unor tineri care au plecat încă de la vârsta când înfloreau trandafirii…
N-o mai văzusem de câţiva ani, când a venit să mă vadă. Era senină şi zâmbitoare, deşi ştia ca e bolnavă, dar nu mi-a spus.Probabil că încă spera că se va face bine şi n-a vrut să mă-ngrijoreze. Iar la puţin timp după vizita ei, a murit de leucemie.
- Detalii
- Scris de: Adrian SIMEANU
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
Dincoace și dincolo de Prut. La Botoșani, Chișinău, mai exact. În nord, un text din Hexagon. Autor Yasmina Reza. Franțuzoaică cincantenară știută-n lung și-n lat. Pentru piesele sale jucate cam peste tot. Pentru mesajele contemporane. Și personajele pregnant conturate. Din lumea de azi, așa cum e ea în lung și în lat...
”Zeul măcelului” pleacă de la un incident între copii. Scoțând în evidență părinții. Oameni în toată firea. Da` limitați și rutinieri. Cu ticuri profesionale și sociale. Chiar în familii conflictuali. Atmosferă de formalism, inițial. Ușor, ușor, adevăru` trist despre fiecare. Yasmina rostuind adecvat povestea. Între comedie și dramă. Umor și amărăciune. Maliție și absurditate. Realism, sinceritate. Erwin Șimșensohn, el însuși tată, păstrează toate astea în mizanscenă fără greutate. Le lasă să curgă firesc, să se-ntrepătrundă, parcă înțeles cu parizianca.
Citește mai mult: Teatrul zilelor noastre | Montări moldovene
- Detalii
- Scris de: Doina DABIJA
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 6
Trăim într-o eră când suntem manipulați prin frică. Iar aceasta, e-n stare să nască în interiorul nostru monștri. Pentru că omului îi este frică tot timpul și de orice: de durere, de sărăcie, de necazuri, de alți oameni, de ziua de mâine etc.
Dar până la urmă, acest sentiment este unul firesc, doar că depinde și până la ce cotă se ridică acesta în noi. Pentru că și sfinții închisorilor chiar dacă au trecut prin chinuri greu de imaginat, au știut să se învingă. Acestora fiindu-le frică mai mult de Dumnezeu, decât de oameni. Mai frică că vor râmăne fară conștiință decât de durere. Mai frică să nu li se smulgă credința decăt de moarte. De aceea și suferința a rămas neputincioasă în fața lor și n-a reușit să-i sperie. Dar fiind în temnița,au avut sufletul liber.
- Detalii
- Scris de: Nicolae DABIJA
- Categorie: Opiniuni
- Accesări: 1
Pe timp de pandemie cineva îmi spune:
– Nu includ televizorul, nu ascult radioul.
– Ce faci atunci?
– Deschid cărți.
– Și de unde afli noutățile?
– Din ele.
Înveți mereu din cărțile bune. Ele nu se învechesc.