După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
- Detalii
- Scris de: VALENTINA CRAMER
- Categorie: Eseistica
- Accesări: 0
- Bogdaaaan, Bogdan mamă, vino repede că trebuie să mergem la şcoală, întârziem.
- În zece minute sunt gata, nu mă mai bate la cap, nebuno!
- O.K. drăguţul de el, spuse imediat după aceasta doamna din faţa mea atât de slabă şi mică, încât uneori, în locurile mai umbroase, aveam impresia că pot vedea prin ea, asta dacă eliminam stratul gros de machiaj şi hainele de culori ţipătoare asemeni unei păpuşi barbie trecută de prima „tinereţe“ ce mă făceau să-mi uit definitiv teoria.
Faţa mea schiţă un mic zâmbet. „O.K.“, pentru ce?
- Detalii
- Scris de: Boroianu Gabriela Mimi
- Categorie: Eseistica
- Accesări: 0
Mă întrebam cum îi poți explica unui străin cuvântul dor, ce să spui ca să-l poți descrie, cum poți încropi din cuvinte o definiție a lui când nu-i poți cuprinde marginile între zării, când muzica nu are destule note ca să-l cânte, când norii n-au destule lacrimi ca să-l plângă și nici mările vaduri destul de largi să le cuprindă.
Cum să-i spui unui străin ce înseamnă dorul de țară când ești în curtea lui dorintu-ți să fii într-a ta, dorindu-ţi să ştergi de pe hartă distanţele doar cu simplă mişcare a mâinii, cum?
Cum să-i explici dorul de părinți ca pe o dorință de a-ți înfășa inima în căldura binecuvântării lor, o protecţie împotriva vicisitudinilor vieţii, ca pe curgerea sângelui în vine ce-ţi face inima să bată?
- Detalii
- Scris de: Florica Bud
- Categorie: Eseistica
- Accesări: 0
Alt Regat? Veţi întreba stând atârnaţi deasupra aurei mele, admiţând că ea mai există, vai mie, asemenea sabiei lui Damocles? Da, încă un regat şi nu unul oarecare ci unul la care cotizăm cu toţii pentru a-l susţine material, drept mulţumire că această descoperire epocală ne-a schimbat definitiv viaţa şi influenţează mersul societăţii într-un sens greu de contracarat. Vă las pe voi, Deveniţi Doar Numere Cumulate Ale Institutului De Statistică Planetară, să vă pronunţaţi despre rolul micului ecran asupra calităţii vieţii noastre… trupeşti. Prefer să nu pronunţ substantivul suflet fiindcă el a fost golit de conţinut de către unii semeni ai noştri care nu au fărâmă de … iarăşi era să-l invoc!
Citește mai mult: Texte Fără Nume - Regatul Unit Al Micilor Ecrane
- Detalii
- Scris de: Dumitru Velea
- Categorie: Eseistica
- Accesări: 0
„Viteaz în războaie, muncitor şi liniştit în timp de pace, apărător de adevăr, glumeţ şi senin, drept şi bun la inimă ca un copil, poporul românesc nu e capabil nici de trădare, nici de infamie.”
(Mihai EMINESCU, Mss. 2257, 415 v.)
În Mss. 2257, fila 58, Eminescu şi-a notat cinci prelegeri publice pe care intenţiona să le ţină în Maramureş, lărgind astfel cu mult programul Junimii, în cadrul căreia, la 14 martie 1876, în sala Universităţii din Iaşi, poetul ţinuse conferinţa Influenţa austriacă asupra românilor din principate
Citește mai mult: EMINESCU DESPRE GENIUL NAŢIONAL AL POPORULUI ROMÂN
- Detalii
- Scris de: Florica Bud
- Categorie: Eseistica
- Accesări: 0
Dacă ar fi să fiu chestionată pe stradă în legătură cu numele ţării, de vreun reporter măsurător al pulsului stradal, i-aş răspunde: Da… se necesită o schimbare, propunându-i darnic variantele mele. Nimic nu mi se pare mai intelectual spre… trendy decât întrebările pline de capcane adresate, de către reporterii de teren, unei mulţimi grăbite să prindă autobuzul, vreo coadă la plata impozitelor, la plata facturii RDS, EON-Gaz, Romtelecom, Orange, Cosmote şi Vodafone. De întrebări stupide se bucură şi semenii aşezaţi răbdători la o coadă răsucită la plăcintă, la una potrivit de lungă din faţa tonetei cu îngheţată sau cei doritori de covrigi cercetaşi sau gogoaşe înfuriate. Toate aceste întrebări încrucişate vor să demonstreze precaritatea nivelului cultural al românilor. Ele curg spre mulţimea pestriţă dinspre nişte mass-media
- Detalii
- Scris de: Andreea BUZURIU
- Categorie: Eseistica
- Accesări: 1
Pentru că adevărul doare, şi noi nu suntem aşa de puternici încât să-l înfruntăm, sau cel puţin nu vrem să fim. Partea tristă e că nu suntem în stare să facem faţă realităţii, ne minţim pe noi şi-i minţim şi pe alţii; cântărim fericirea, când de fapt ştim foarte bine că ea nu se vinde la kilogram.
Să minţi e inevitabil, fie că vrei sau nu. Diferenţa nu constă în gravitatea minciunii, ci mai degrabă în scopul pentru care a fost spusă. De multe ori ne simţim obligaţi să minţim şi credem că facem un bine celui de lângă noi, pentru că există întrebări ale căror răspunsuri sunt legate de minciuni, uneori ca să sune mai frumos, alteori pentru a ţine ascuns adevărul, în scopuri nobile, sau măcar bune, desigur.
- Detalii
- Scris de: Florica Bud
- Categorie: Eseistica
- Accesări: 1
Se aude până aici unde mă aflu, în milocul stratului cu salată verde străjuită de soldaţi-ceapă și soldaţi-usturoi, cum căscați plictisiți, Posibili Absorbanți Ai Energiilor Negative din Univers, de parcă s-ar putea căsca și din alte motive de cât cele generate de plictis și saturație. Promit că este ultimul regat invocat de către mine în acest secol. Dacă voi îndrăzni să îmi calc promisiunea atunci să fiu impozitată fără milă cu 99 la sută din venitul... pe jos, doar el a mai rămas neimpozitat. Cum ar spune rapsodul popular; ” Țucu-ți mărsul și vinitul...”
De ce Regatul Operaţiunilor Estetice? Simplu, fiindcă suntem pe locul șaptesprezece în lume, în această privinţă. Un loc mai mult ca onorabil!
Citește mai mult: Texte fără nume-Regatul Unit Al Operațiunilor Estetice
- Detalii
- Scris de: Florica Bud
- Categorie: Eseistica
- Accesări: 1
Ar fi cazul să pleci în vacanță! îmi sugerați plini de teama că aș putea să o iau razna, Restanțieri Ai Drumurile Mătăsii Și Ai Altor Drumuri. Desigur o vacanță nu strică nimănui, atunci de ce mi-ar strica, tocmai mie? Voi pleca, poate din iulie, se pare că luna iunie am ratat-o pe motive de iubire analizată și para-analizată sau poate pe motive de stabilire raport amor-greutate.
Suntem inventatorii unui tip nou de dragoste, dragostea per kilogram de manechină furajată… științific. De când lumea și pământul familia la români a fost bine cimentată și nu se destrăma la prima adiere de vânt. Primii soți care au poftit la carne proaspătă au fost bineînțeles cei care s-au îmbogățit dupa anii nouăzeci muncind, unii dintre ei, cot la cot cu soția.
Citește mai mult: Texte fără nume - Dragostea, kilogramele și fandacsia
- Detalii
- Scris de: Florica Bud
- Categorie: Eseistica
- Accesări: 1
Am trăit și eu, prin voia Celui de Sus, ziua binecuvântată în care un zvon primăvăratic a înfiorat perișorii feministelor noastre… chiar dacă aceștia se odihneau triști și plini de înfrigurare în ceara aruncată cu dezgust în recipientele din saloanele cosmeticienelor albinuțe. S-a dat dezlegare de sus… nu la pește, nici la lapte, ouă, brânză sau la carne, ci la… fier. Cine are nevoie de fier? Veți întreba Domniile Voastre Veșnic Mofturoși Neîncrezători și… nesatisfăcuți de spusele mele. Vor fi existând asemenea nevoi în lumea noastră plină de ciudați și neînțeleși…. dacă nu, măcar în cerințele femeilor nevricoase, care pe vremuri pofteau la varul de pe pereți, căutând în el… ceea ce lor le lipsea, calciul. Unele mai alintate și cam mofturoase, aflate într-o stare preafericită, doreau chiar… spumă de pe mare. Să se fi schimbat atât de mult preferințele doamnelor, care nu mai râvnesc la grămezi de aur, platină și briliante, ci la… o mănușă de fier?
- Detalii
- Scris de: prof. I. Ţiplea
- Categorie: Eseistica
- Accesări: 1
Dacă ne încumetăm să peregrinăm prin universul filosofiei, dacă vom însoţi gândul veşnic iscoditor al „iubitorilor de înţelepciune” şi dacă, în cele din urmă, ne vom lăsa seduşi de spiritul incandescent-ciclopian al acestora, s-ar putea să avem şansa de a ne dumiri şi a începe să credem că adevărata filosofie, mai presus de toate, ne învaţă şi ne îndeamnă să ne asumăm libertatea şi curajul de a gândi singuri, iar nu cu capetele altora !
Apoi, n-ar fi exclus ca în urma întâlnirii cu filosofia - cu problemele şi soluţiile ei, cu căutările, încordările şi truda sa nesfârşite - să ajungem să credem că ea ne cere să supunem examinării nu atât lucrurile complicate şi surprinzătoare, cu toate că şi ele merită cercetate, cât mai ales cele ce par simple şi familiare, evidente şi de la sine înţelese, în scopul desluşirii unor noi înţelesuri, mult mai adânci, mai valabile şi mai veritabile decât cele pe care ni le sugerează simpla evidenţă.