După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
- Detalii
- Scris de: Simona-Ioana Cucuian
- Categorie: Interviu
- Accesări: 2
Simona-Ioana Cucuian[1]: Cum funcţiona sistemul U.A.S.C.R (Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România)? Care este istoria reală a acestei Uniuni, în calitate de editor principal al revistelor studenţeşti (Viaţa studenţească, Amfiteatru, Convingeri comuniste, Universitatea comunistă ş.a.)?
Călin Vlasie: Nu cunosc exact cum funcţiona. Ca şi acum, şi atunci exista o entitate juridică în calitate de editor. Doar că pe atunci exista şi cenzură.
Simona-Ioana Cucuian: Cunoaşteţi care erau ierarhiile/criteriile asunse pe traseul publicaţie (revistă/ziar) – tipografie - cenzori?
Călin Vlasie: Eram atât de naivi pe atunci – nu ne puneam aceste probleme. Eram bucuroşi că puteam publica.
- Detalii
- Scris de: eCreator.ro
- Categorie: Interviu
- Accesări: 1
[Mircea Toma][1]: Suntem la Cluj, Universitatea Babeş Bolyai, 1974-1975. Sunt student în anii de final ai Facultăţii de Psihologie, şi proaspăt membru în A.S.C. – Asociaţia Studenţilor Comunişti. Concret, pentru mine, această carieră de tânăr politician comunist, a început cu o întâlnire cu domnul Andrei Marga, pe atunci asistent la facultatea de filozofie şi, totodată, preşedintele Asociaţiei Studenţilor Comunişti pe Centrul Universitar Cluj-Napoca. Deci „barosan”.
- Detalii
- Scris de: Simona-Ioana Cucuian
- Categorie: Interviu
- Accesări: 1
S.I.C.: Cum funcţiona viaţa redacţională la CoCo? În ce perioadă aţi fost redactor acolo? Cine era redactor-şef?
B.G. Am fost redactor la CoCo în perioada studenţiei, adică între 1977 şi 1982 (pentru ca am repetat „medical” ultimul an, ar fi trebuit să termin în 1981, dar tocmai atunci a închis Ceauşescu 14 oraşe mari, şi am mai stat un an să prelungesc agonia…).
- Detalii
- Scris de: Florentin NĂSUI
- Categorie: Interviu
- Accesări: 1
”Sunt prea bătrân pentru a mă mai putea maturiza!” (Ioan Marchiș)
Interviu cu sculptorul Dr. Ioan Marchiș, realizat în atelierul său din Ocoliș
-Aici, în atelierul tău de la Ocoliș, te-am văzut, adeseori modelând în lut, în ghips, dar niciodată cioplind un lemn. La ce lucrezi acum, domnule Marchiș?
-Acest trunchi de nuc bătrân de aproape 200 de ani are peste 2 metri înălțime și cântărește peste o tonă. Lucrarea pe care o fac se intitulează Fata din nuc, pentru că va fi o zeiță, o zână ca în basmul lui Dimitrie Anghel, Fata din dafin.
- Detalii
- Scris de: Ștefan Doru Dăncuș
- Categorie: Interviu
- Accesări: 1
-răspunde scriitorul Ioan Romeo Roșiianu-
Ștefan Doru Dăncuș: Cum vă simțiți ca mare scriitor?
- Detalii
- Scris de: Florentin NĂSUI
- Categorie: Interviu
- Accesări: 2
III. „Muzica folk este de fapt muzica poeziei”
- Mă întreb ce şanse are tânăra generaţie din provincie, chiar asta din nordul ţării, să afle sau să vadă pe viu un act cultural cînd tineri sigheteni de 16-18 ani nu au văzut în viaţa lor o piesă de teatru?
- Recent am încheiat un turneu în 3 mari oraşe, Arad, Oradea, Bucureşti (Teatrul Naţional) cu spectacolul de muzică şi poezie „Ducu Bertzi şi prietenii săi”. Alături de mine au fost actorul Florian Pittiş, Marius Baţu şi Mihai Neniţă într-un spectacol complet, un spectacol soft. Sălile au fost arhipline.
- Detalii
- Scris de: Corin Culcea
- Categorie: Interviu
- Accesări: 2
Interviu cu poetul, jurnalistul şi criticul DANIEL MARIAN:
R: Daniel Marian, nu aș vrea să încep cu întrebările clasice: „când”, „unde te-ai născut”, să primim răspunsuri şi date ce nu interesează, poate, pe nimeni, decât după moartea noastră, când avem şansa să devenim mai buni. Dacă vrei, îmi spui tu singur de ce crezi că ai fost adus în această lume?
DM: Corin Culcea, şi dacă mă-ntrebai minunăţii de-alea, te îndrumam la motor de căutare pe internet, că doar ăsta a devenit automatismul nostru predilect. Altfel, să încerc să răspund la întrebarea ta, foarte greu fiindu-mi. Eu mă gândesc că barza a nimerit din cuib drept în vreun păpuşoi, precum oiştea în gard; aşa s-ar explica fiziologic popular actul facerii mele. Puţin mai romanţat, nişte cuvinte s-au întors în ceas de seară bete de la crâşmă şi s-au pus să deseneze geometria după o figură nouă, mai palidă, nehotărâtă între hlizită şi posacă. De fapt nu, măi, hai c-am spus deja destule prostii; eu cred c-am fost adus pe lume ca să încurc lumea – da, sigur asta e, de când mă ştiu, dacă mă chiar ştiu, pe unde am trecut am încurcat lumea în loc să o descurc, n-am fost pe placul lumii, na!
- Detalii
- Scris de: Dana Mischie
- Categorie: Interviu
- Accesări: 2
Ştefan Mitroi a fost procuror pentru o lună, director de ziare, consilier în politică, însă peste toate este un scriitor din familia marilor autori pe care îi admiră, printre care se numără Tolstoi, Cehov, Saramago, Bunin, Flaubert, Pessoa, Preda.
Ştefan Mitroi (61 de ani) a avut experienţe de tot felul. A debutat, ca poet, în revista „Astra“ din Braşov, când era elev în anul al doilea de liceu. De la poezie, a trecut la studii de drept şi la profesia de jurnalist. A fost procuror pentru o lună la Alexandria, a deţinut funcţii de conducere la TVR, fiind director al Ziarului „Azi“, redactor-şef adjunct la „Curierul Naţional“.
- Detalii
- Scris de: Liliana Popa
- Categorie: Interviu
- Accesări: 2
Liliana Popa: cultura europeană s-a manifestat ca un tot uneori în pofida orientărilor religioase, care este logica terțíului inclus ?
Pavel Șușară:In pofida faptului că o percepție idividualizatoare a Europei și a culturii ei este o dovadă supremă de primitivism, de egoism, de europocentrism, de conștiință dominantă, de sexism, de rasism și de tot ce mai încape în recipientul vinovățiilor pe care marxismul aseptic îl plimbă prin lume ca pe o plasă subtilă de prins fluturi otrăviți, cultura europeană este o realitate pe care nu o poate înabuși nici macar enormul ridicol al negării ei.
- Detalii
- Scris de: Liliana Popa
- Categorie: Interviu
- Accesări: 3
Liliana Popa: Scenaristul și regizorul Dan Pița, cel care a studia 5 ani de zile Regia de Film la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografia "Ion Luca Caragiale" (IATC) din Bucuresti, promotia 1969, a fost un devenit cunoscut prin espopismul cu care a debutat la începuturi..
Manuela Cernat: În 1982, Dan Pița scotea din sertar manuscrisul unui mai vechi scenariu, început în anii studenției la U.N.A.T.C. și definitivat la începutul anilor șaptezeci: Concurs. Pe aceeași lungime de undă și din aceeași familie spirituală cu Călăuza lui Andrei Tarkovski, cu Proba de orchestră al lui Federico Fellini, sau cu Dirijorul lui Andrej Wajda, Concurs rămâne fără îndoială punctul de vârf al ascensiunii artistului spre împlinire. Este opera lui fanion. Fascinantul esopism îl înscria în competiția strânsă a operelor-simbol, cu lungă bătaie în conștiința vremii.