După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
- Detalii
- Scris de: Razvan Tupa
- Categorie: Interviu
- Accesări: 2
Economistul şi scriitoarea italiană Loretta Napoleoni a lansat la Bookfest volumul "Coreea de Nord. Între fascinaţie şi teroare" (Editura Corint) şi a vorbit într-un interviu pentru MEDIAFAX despre distanţa dintre mituri şi realitate, dar şi despre feţele naţionalismului în Orient şi în Occident.
Reporter: Ce v-a făcut să scrieţi despre Coreea de Nord după ce aţi devenit cunoscută pentru cărţile legate de finanţarea terorismului?
Loretta Napoleoni: În anii '80, am lucrat pentru o bancă rusească, Moscow Narodny Bank, şi, pentru o vreme, am locuit în Ungaria. Am lucrat acolo la Banca Naţională a Ungariei în timpul regimului comunist, aşa că aveam cunoştinţe din interior legate de blocul sovietic. Coreea de Nord nu a făcut parte din blocul sovietic, dar avea legături economice foarte apropiate cu Rusia. Este adevărat că era ceva diferit, dar am lucrat destul timp într-un sistem economic centralizat, aceasta a fost specializarea mea iniţială. Ştiam Coreea de Nord de la mijlocul anilor '80. Abia după aceea mi-am schimbat specializarea.
- Detalii
- Scris de: Florentin NĂSUI
- Categorie: Interviu
- Accesări: 2
- Dialoguri de ieri pe astăzi -
Editura Valea Verde, Sighetu Marmației, 2010
MIRCEA BELU
„Fără credinţă, speranţă şi iubire trăieşti degeaba”
Acest interviu a fost realizat cu acest mare suflet şi prieten, în iunie, 2001, în Sighetu Marmaţiei, în locuinţa Fam. ing. Gabriela Godja, verişoara poetului, actorului şi teologului Mircea Belu. Un prieten căruia, din nefericire, i sa frânt zborul şi i s-a stins freamătul inimii, care bate de ieri, de când a fost condus pe ultimul drum, la Porţi mai Înalte.
- De unde vine poetul Mircea Belu?
- Atunci când scriau Psalmii, Împăratul Solomon şi Regele David spuneau că poezia nu este într-o limbă anume, ci într-un suflet anume! Încep această discuţie cu tine, Florentin, gândindu-mă la Nichita Stănescu, patronul meu în ale poeziei.
- Detalii
- Scris de: CM
- Categorie: Interviu
- Accesări: 2
Oamenii sunt întâmplări, la fel și cărțile pe care, dacă le descoperi la timpul potrivit, te pot schimba pentru totdeauna. Vă invităm să-l descoperiți pe Sorin Mircea Vasilescu, de profesie inginer constructor specialist în proiectare, și să pășiți alături de el într-o călătorie nu numai în Bucureștii de altădată, ci și a celui recuperat în fotografii galante ce vorbesc mai mult decât o pot face cuvintele, în jurnale și memorii ce păstrează încă vie în ele frumusețea și freamătul anilor trecuți. Sorin Mircea Vasilescu, un personaj pe care dacă l-ați fi întâlnit la Capșa anilor interbelici l-ați fi găsit „de-al casei”. Sorin Mircea Vasilescu, un om care își ia bucuria din lecturi, din plimbări la pas prin Bucureștiul magic sau de la oamenii pe care îi întâlnește la evenimentele care-l cheamă la ele.
Citește mai mult: Sorin Mircea Vasilescu, trubadurul Bucureștilor
- Detalii
- Scris de: Simona-Ioana Cucuian
- Categorie: Interviu
- Accesări: 2
Octavian Soviany: Prima publicație cu care am avut de-a face în mod serios a fost revista Echinox. De fapt, unul din motivele care m-au determinat să aleg facultatea din Cluj a fost tocmai existența acestei reviste, despre care auzisem încă de pe vremea când fusesem elev de liceu. Radu G. Țeposu a reușit înaintea mea la facultate, la Cluj, devenise deja membru al redacției Echinoxului și, prin intermediul lui Țeposu, am ajuns acolo, pe vremea când această revistă era condusă de triada Ion Pop, Marian Papahagi, Ion Vartic.
- Detalii
- Scris de: Simona-Ioana Cucuian
- Categorie: Interviu
- Accesări: 2
Simona-Ioana Cucuian: Cum v-aţi petrecut copilăria în comunism?
Marian Ilea: Pe când împlinisem doi ani şi un sfert, mă băteam cu gâștele bunicii prin curtea casei din Mireşu Mare. Îl aveam ca aliat pe Lupu, un câine adus de taică-meu de pe Gutâi, unde lucra ca sondor. Slab colaborator. Nu se putea mişca în voie. Din pricină de lanţ. Lătra amărâtul în vreme ce gâștele mă fugăreau până-n baltă lor plină de căcat verzuliu, diareic, urât mirositor. Îmi ajungea până la brâu. Adio hăinuţe curate. Ieşea bunică-mea din bucătărie, de la rântaș, sărea câte două trepte, se ştergea de zadie la mâini, se apleca înspre mine. Eram recuperat. Lupu schelălăia. Eu mă aşezam în ligheanul cu apă caldă. Smălţuit. Mâinile bunicii miroseau frumos. Hainele mele erau aruncate pe trepte. În sobă duduia focul. Pe sobă fierbea ciorba de fasole cu ciolan afumat. În pătura curată, amirosind a sodă şi rântaș, era bine.
Citește mai mult: Era plin de tovarăşi | Doi ani şi un sfert sub cetatea cu patru picioare de lemn
- Detalii
- Scris de: Simona Chiţan
- Categorie: Interviu
- Accesări: 2
Poeta Medeea Iancu spune că a ales să citească un poem-manifest, de Ziua Culturii Naţionale, pentru a atrage atenţia asupra violenţei făcută de bărbaţi asupra femeilor, asupra abuzului şi hărţuirii, într-o societate dominată de fundamentalism şi de prejudecăţi.
O poetă a şocat opinia publică conservatoare pe 15 ianuarie, la Botoşani, chiar de Ziua Culturii Naţionale. Medeea Iancu a fost invitată pentru a fi premiată, la secţiunea poezie, de Editura „Cartea Românească“, în cadrul premiilor „Mihai Eminescu“, pentru activitatea ei din anul 2017. Nicolae Manolescu (preşedinte), scriitorul Răzvan Voncu, Călin Vlasie (director de editură) au făcut parte din juriul care i-a acordat poetei acest premiu. Medeea Iancu a intrigat când în faţa unui public sobru, a citit un „Manifest“ incendiator: „Eu sunt tipa pe care o urâţi, ar fi trebuit să fiu băiat, astfel aş fi lângă voi/ Şi dacă un poet ejaculează pe faţa unei femei este artă/ (...) Îmi pare rău, nu sunt poemul victimei pe care îl aşteptaţi“. A urmat un întreg scandal, opinia publică, în cea mai mare măsură, punând-o la zid pe nonconformista poetă.
Citește mai mult: Poeta Medeea Iancu: „Suntem încă o societate care întreţine tabuul“
- Detalii
- Scris de: Florentin NĂSUI
- Categorie: Interviu
- Accesări: 3
II. Din America până la Radio, via Sighetul Marmaţiei
- Detalii
- Scris de: Florentin NĂSUI
- Categorie: Interviu
- Accesări: 3
I. „A te îmbogăţi spiritual de la tradiţie”
- Pentru mulţi dintre iubitorii de muzică din întreaga ţară,
- Detalii
- Scris de: Lenuș Lungu
- Categorie: Interviu
- Accesări: 3
Lenuș lungu ( L.L.): Ce ne puteți spune despre d-voastră?
Valentina Becart( V.B.): O întrebare, în aparență simplă, dar care devine mai complexă atunci când trebuie să faci mărturisiri. Arunci o privire în jurul vieții tale și începi să cauți: locul pentru altare și ofrandele aduse, locul pentru prăbușiri și lumânări arse...
”În mărturisirea de credință literară”( un”document de conștiință colectivă” conceput și orânduit de Artur Silvestri, scriam: ”într-un moment de neatenție, mama m-a născut...” Și, astfel, pe 12 aprilie 1961, primeam în dar un certificat de naștere. Locul nașterii: localitatea Hălăucești, județul Iași, la o distanță de 3 km de Mircești, locul unde s-a născut poetul pastelurilor, Vasile Alecsandri.
Citește mai mult: Interviu cu poeta Valentina Becart, interviu realizat de poeta Lenuș Lungu
- Detalii
- Scris de: Elvira Gheorghiță
- Categorie: Interviu
- Accesări: 2
Creierul se îmbolnăvește din cauza noastră, pentru că nu știm să protejăm această ”bijuterie”. Îmbolnăvirea creierului apare și atunci când ne izolăm în tabletă, în Facebook și în telefon, dar și pentru că nu facem câteva exerciții simple de respirație imediat după trezire. Creierul suferă și dacă avem un mic dejun agitat, dacă mâncăm pe drum sau vorbind la telefon, dacă îl supunem unui efort continuu, fără să-i dăm nimic în schimb, a spus neurochirurgul Vlad Ciurea, la interviurile Libertatea Live.
”Creierul are nevoie de aer curat, de mâncare sănătoasă, fără grăsime, dar cu un dulce bun, precum mierea. Creierului îi place ciocolata, are nevoie de apă, dar cel mai mult și mai mult îi place zâmbetul”, spune medicul care peste 50 de ani a operat creiere.
Profesor doctor Alexandru Vlad Ciurea a fost ani 10 ani directorul Spitalului de Urgență Bagdasar-Arseni, în care a lucrat 50 de ani. Neurochirurgul a făcut aproape 23.000 de operații pe creier, iar 17 ani a operat numai copii, cel mai mic având două zile.
Ne îmbolnăvim pentru că nu vorbim, pentru că ne izolăm
”Dacă ne izolăm în tabletă, în telefon, creierul se îmbolnăvește. Ați văzut cum traversează acum oamenii? Cu ochii tot pe Facebook. Noi suntem făcuți să trăim în grup, nu izolați”, mai spune neurochirurgul Vlad Ciurea.