Motto: „Așa cum o zi plină de evenimente aduce după sine un somn dulce, la fel o viață trăită din plin este încununată de o moarte ferice.” Leonardo da Vinci
A trecut un an de când Ioan Romeo Roșiianu a plecat dintre noi, dar parcă nici acum nu ne-am obișnuit cu absența lui. Sunt oameni care trec prin viața noastră și oameni care lasă urme adânci, ...
Biografiile oamenilor mari nu sunt „linii drepte”, trasate în laboratoare sterile de moralitate. Uneori, cele mai profunde spirite se nasc din coliziunea cu propriile prăpăstii. Valoarea unui om nu se măsoară prin absența greșelii, dar prin uriașa forță de a se ridica, de a se reinventa și de a dărui celorlalți. Poetul și ziaristul Ioan-Romeo Roșiianu ...
După ce s-a certat cu rabinul Moses Roses, scriitorul Pompiliu Marcea a fost găsit mort în Lacul Herăstrău
La fel de inexplicabil, în același context conflictual, alți doi susținători ai Operelor Complete ale lui Eminescu, au avut morți suspecte.
Poetul Ion Lotreanu a fost găsit spânzurat la data de 22 mai 1985, iar Alexandru Oprea, editorul Operelor lui Eminescu, a ...
Scriitorul maramureșean Vasile Muste s-a stins din viață la vârsta de 70 de ani. Poet și om de presă, acesta a lăsat în urmă o operă construită în peste cinci decenii de activitate literară și o contribuție importantă la viața culturală a Sighetului.
Născut la 30 ianuarie 1956, în Coruieni, localitate cunoscută astăzi sub numele de Coroieni, Vasile ...
Odată cu noua stagiune. A douăzecea la număr. Ce-a debutat cu un excelent concert al Orchestrei de Tineret Pitești. Dirijor Tibi Dragoș Oprea. Urmat de un recital, de Ziua Națională a Chinei, de alt recital cu muzică din ambele țări, susținut de violonista Diana Jipa și Marius Doniga la pian. A urmat Alex. Tomescu, violonist de top și un cvartet ...
A plecat și Mircea M. Ionescu de pe pământ...
S-a dus la Ceruri să comenteze meciuri și să scrie piese de teatru printre nori. L-am cunoscut demult și mi-a fost un bun coleg de presă. Când și când vorbeam la telefon. L-am întâlnit pe viu acum un an sau doi la Festivalul de Teatru de Studio desfășurat la „Davila" piteștean. Unde i-am văzut o excelentă ...
În societatea tradiţională, căsătoria reprezenta cel mai complex
fenomen folcloric, având interferenţă cu toate celelalte manifestări folclorice.
Unele obiceiuri nupţiale maramureşene s-au pierdut sau sunt pe cale de a se pierde sau de a se contamina cu obiceiuri preluate din alte zone ale ţării sau chiar cu tradiţii importate de peste hotare de către cei care ...
Nunta este unul dintre cele mai importante obiceiuri în comunitatea tradiţională atât pentru viitoarea familie, cât şi pentru structura de neam.
În locuinţele monocelulare, camera de locuit casa, îndeplinea toate funcţiile familiei. Astfel, pentru a evita pericolele viitoare, concepţia, naşterea, căsătoria şi moartea se realizau în acest spaţiu sacru şi intim.
Fondator al revistei „Moara lui Gelu”, scriitorului și jurnalistul Dragoș Gelu s-a născut la 22 februarie 1967, în Lucăcești, și face parte din categoria personalităților maramureșene recunoscute pentru bogata activitate pedagogică, literară și culturală. Profesor dedicat, jurnalist, poet și coordonator de proiecte editoriale, dl. Dragoș Gelu a debutat în ...
O asemenea cercetare nu poate să facă abstracţie de cele două publicaţii principale care apăreau la Bucureşti şi care erau publicaţii ale Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti, mai exact ale U.A.S.C.R.-ului: Amfiteatru (1966-1991)şi Viaţa studenţească (1956-1989). Trebuie aşadar făcută o distincţie clară între revista de universitate şi ...
Marian Ilea: Domnule Nicolae Breban, domnule Augustin Buzura,
cred că oriunde v-aţi afla, aveţi în memorie un loc drag, o amintire legată de Baia Mare.
Nicolae Breban: Eu m-am născut în acest oraş, dar foarte curând, pe când aveam eu doi ani, prin '36, tatăl meu care pe-atunci fusese funcţionar la episcopie, a fost numit preot paroh în comuna Recea, unde în '40 a ...
Ce ne sunt lume, părinții?
Ce ne sunt lume, părinții?
Ei ne sunt sfinții,
Raiul inimii,sufletului,
Curcubeul binelui!
Ne sunt izvorul iubirii,
În aura fericirii!
Ne sunt soarele blândeții,
Strălucirea dimineții!
Ce ne sunt lume, părinții?
Dragostea inimii,
Ce nu are încetare
Și nici nu e călătoare!
Ne sunt sufletul divin,
Ei nicicând nu ne mint,
Ne sunt cerul senin,
Noi, stelele lor, strălucim!
Ce ne sunt lume, părinții,
Florile liniștii,
Răsărit de îngeri,
În dulci adieri!
Părinții ne sunt ocrotire,
În imensă dăruire,
Ne sunt sprijin mereu,
Iubindu-ne ca Dumnezeu!
Doamne, ai grijă de toți părinții
Și de ai lor copii,
Lasă-i mereu să fie,
Părinți cu multă bucurie,
Să simtă dragostea copiiilor,
Ce le sunt rodul și sensul lor!
Doamne, nu-i lăsa-n suferință,
Fă-le zână, a lor viață!
Ce este viața pe pământ...?
E și lacrimă și cânt,
E și ploaie, e și soare,
Stâncă și gingașă floare,
Jale și bucurie,
Amară și dulce,
Drum cotit, dar și lin,
Gloduros și fin!
Ce este viața pe pământ,
E primul dar sfânt,
Prin ea simțim iubirea,
Cu ea ne-mplnim menirea!
Viață lumească tu ai timp,
Treci ca un fulger , nu pic cu pic!
Să facem din viață minune,
Draga mea, lume,
Că uite ce repede murim,
Haide-n iubire să trăim!
Cheamă-mă, suflet prieten și divin!
Dacă simți că îți vine urganul suferinței,
Cu pietrele durerii, în noaptea lacrimei,
Cheamă-mă, suflet prieten și divin,
Să-l facem împreună, tandru crin,
În zilele-nflorite de bucurie,
Cu parfum de poezie!
Dacă simți ura lumească cum te lovește,
Cu înverșunate vorbe, cu zâmbete șirete,
Cheamă-mă, suflet prieten și divin,
În iubire nemărginită să te cuprind,
Să te alin cu vorbe gingașe din empatie,
În cântec dulce de bucurie!
Dacă simți că ți-e crucea vieții prea grea,
Răni în vifor făcându-ți ea,
Cheamă-mă, suflet prieten și divin,
Să o ducem împreună, ca un zbor lin,
Prin soarele mirific al prieteniei,
Cu rugăciunile și dragostea inimii!
Dacă simți că ești singur în supărare,
Că te pierzi prin disperare,
Cheamă-mă, suflet prieten și divin,
Împreună mereu să fim,
Să îți fac supărarea o chitară,
La care să cânte vesela primăvară!
Cheamă-mă, suflet prieten și divin,
Nu te las singur în al răutăților venin!
Cheamă-mă, nu te gândi că mă deranjezi,
Cheamă-mă, nu-ți spune că, mă enervezi!
Suflet prieten și divin, da, nu sunt Dumnezeu,
Dar îți voi fi alături cu iubire, mereu!!
De când simt iubirea-n mine
De când simt iubirea-n mine,
Toate relele sunt bune,
Pietrele, fulturi îmi sunt,
Au zburat în trecut,
Lacrimile au înflorit,
Sufletul mi-e liniștit!
Cerule, plângeai în mine,
Acum ești înger cu zări senine!
Toamnă, tu zână te-ai făcut,
Nu mă mai dori de mult!
Marea și-a potolit valurile,
Acum îi simt cântările!
De când simt iubirea-n mine,
Zbor prin a vieții minune,
Ating bucuria în apogeu,
Mulțumesc Lui Dumnezeu!
Nu mai sunt lume, orbită
De iubire sunt strălucită!
Iubirea e poartă spre Rai,
Dar trebuie să o și dai,
Nu o ține ascunsă-n tine,
Că ea unește sufletele bune,
Unește sufletul tău,
Cu bunul Dumnezeu!
De când simt iubirea-n mine,
Clipele-mi sunt aripi line,
Cu surâsuri de copilași,
Purtate-n miresme de îngerași!
Iubirea m-a regăsit,
La viață m-a trezit!
De când simt iubirea-n mine,
Pot face mai mult bine,
Dumnezeu mi se-arată mult,
Îl văd cum nu l-am văzut,
Îl simt în lumină,
În univers și-n inimă!
Simțiți iubirea din voi,
Ea vă scapă lume, de ploi,
Vă luminează sufletul,
Și-mblânzește gândul!
Iubirea te vindecă,
De la multe te salvează!
De ce nu iubim?
Teoria despre Dumnezeu,
O știi tu, o știe și el/ea, și eu,
Cu toții o știm,
Dar de ce–n suflet n-o simțim??
Ne plângem unii de alții,
Distrugem generații după generații!!
Toți ne credem sfinți,
Dar rănim oameni suferinzi!!
O mamă îndoliată,
Cu inima sfâșiată,
Ar vrea doar un pic de mângâiere,
Dar primește mai multă durere,
Culmea poate tot mame și ele,
O lovesc cu nepăsare,
,,Ce bine că în locul ei, nu sunt ele”-
Își zic indolente și inumane,
Vai ce mame!
Vorbim atât de mult despre iubire,
Dar nu avem simțire!!
Câți copilași sunt părăsiți,
De lume ,,iubitoare” batjocoriți!
Ce ziceți ,, iubim” da??
Am văzut la spital,
Cum un tătăiță grav bolnav,
Era tratat...tratat cu greață,
N-avea trăstioara grasă!!
M-am revoltat pe asistente,
Erau mai sănătoase, dacă erau demente!!
Teoria despre și cu Dumnezeu funcționează,
Într-o lume care poate acum se formează!
Este sărac de ce să îi vorbim,
Doamne ferește să îl mai și iubim,
Doar nu vreți să ne jignim,
Atunci de ce spunem că totul iubim???
Un om imobilizat în cărucior,
Un frumos om, dar nevăzător,
Alți oameni cu trupuri atipice,
Imediat judecate, catalogate,
Sunt niște handicapați,
Hei, dar Dumnezeu spune că suntem cu toții frați!!!
Ce îmi pasă mie de semenul meu,
Important e că o duc bine eu,
Cu iubirea, cu iubirea din teorie,
Cum rămâne, o umbră-n poezie???
Un suflet vrea să trăiască,
Dar boala tot mai mult îl macină,
Nu are bani să scape de ea,
Da, il scapă moartea,
Da ea este gratuită,
Dar inimi cu dragostea pângărită,
Cum este când ție îți e greu,
Chiar și dacă ai mâncat șorici,
De ți-e rău, vezi să nu pici,
Cum ți-e, vrei să te ajute toți!
Ți-a furat iubirea niște hoți?
Maltratați copii, bătrânei, animăluțe,
Dar ,,iubiți” suflete...,iubiți”...
Of!! Cât vă mai mințiți!
De ce nu iubim??
Nimic rău nu pățim!!!
De ce nu putem empatiza,
Și ne-apucă ignoranța??
De ce nu dăm o mângâiere,
Fie ea și o adiere??
De ce nu dăm îmbrățișare,
Sufletului în supărare??
De ce ne urâm atâta,
De ce ne trăim în iad, viața??
De ce nu ne sărim în ajutor?
Doamne, poți pe stradă mori ușor,
Toți se uită cu mirare,
Dar graba este prea mare!!
Am văzut pe pielea mea,
Când inima nu prea îmi mai bătea,
Se uita lumea la mine,
Ca la suflet caraghios, of ce lume!!
De ce , de ce, v-am mai întrebat,
Dar nimic nu s-a schimbat!!
Aceasta nu este o poezie,
Nici vreo cugetare de senzație,
Este amarul din mine,
Că nu dăm iubire, dragă lume!!
Banii nu vindecă, sufletele fără iubire,
Aduc prostie, ură și nefericire,
Când ei îți devin altarul vieții,
Nu sunt ei împărații, dar nici sfinții!!
De ce nu ne iubim,
Chiar demoni vrem să fim??
Nu luați niciun vers în seamă,
Că este ieftin și la nimic bun nu te-ndeamnă,
Iubirea este poate pentru tine este filozofie,
Pentru mine este Dumnezeu,creație, viață și bucurie!